BestJobs: Numărul candidaților pe un post se dublează în 2026, în timp ce ofertele de muncă scad cu o treime în România

Potrivit BestJobs, 2026 nu este o piață blocată, ci una mult mai selectivă. Datele BestJobs din primul semestru ne arată o piață a muncii în România cu două viteze: supra-aglomerată la rolurile generaliste, dar în continuare incapabilă să acopere posturile specializate. Pe acest fond, inteligența artificială devine simultan motivul pentru care unele joburi dispar și instrumentul prin care recrutarea devine mai eficientă.

Numărul candidaților pe un post se dublează în 2026, în timp ce ofertele de muncă scad cu o treime în România

Piața muncii din România a intrat în 2026 într-o fază de prudență accentuată, în care dinamica ultimilor ani s-a schimbat vizibil. Dacă anterior raportul de forțe părea să favorizeze candidații, acum angajatorii au încetinit recrutările, în timp ce numărul persoanelor aflate activ în căutarea unui job a crescut. Rezultatul este o piață aparent aglomerată, dar mult mai selectivă, în care competiția s-a intensificat semnificativ.

Datele din primul semestru arată o evoluție în două direcții simultane. Pe de o parte, rolurile generaliste atrag un număr foarte mare de candidați, ceea ce duce la o supra-aglomerare a aplicărilor. Pe de altă parte, posturile specializate rămân dificil de acoperit, companiile întâmpinând în continuare dificultăți în găsirea profilurilor potrivite. În acest context, eficiența începe să conteze mai mult decât expansiunea, inclusiv în procesele de recrutare.

Un semnal clar al acestei schimbări vine din scăderea numărului de anunțuri de angajare. Pe platformele majore de recrutare, ofertele active au coborât cu aproximativ o treime în primul trimestru, ajungând la puțin peste 40.000 de poziții disponibile. În același timp, activitatea candidaților a crescut semnificativ, cu peste 3 milioane de aplicări, în creștere cu aproximativ 20%, potrivit datelor BestJobs.

Această evoluție a dus la o dublare a concurenței pe un singur loc de muncă. Dacă în anii anteriori un anunț atrăgea în medie aproximativ 40 de aplicanți, în 2026 media a ajuns la circa 80 de candidați per poziție. Pentru cei aflați în căutarea unui job, acest lucru înseamnă o competiție mult mai dură, iar pentru angajatori faptul că simpla publicare a unui anunț nu mai este suficientă, fiind esențiale claritatea ofertei, vizibilitatea și rapiditatea procesului de recrutare.

Tendința de răcire este confirmată și de datele oficiale. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în primul trimestru din 2026 numărul total de salariați a scăzut cu aproximativ 60.000 față de anul anterior. Cea mai mare reducere, de peste 50.000 de locuri de muncă, a fost înregistrată în industria prelucrătoare, indicând o contracție semnificativă în acest sector al economiei.

Salariile au crescut, dar diferențele regionale s-au adâncit

Veniturile nominale continuă să crească în România, în ciuda unei piețe a muncii mai prudente. Potrivit INS, în martie 2026 câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.902 lei, iar salariul net la 5.938 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 4,3% față de anul precedent. În paralel, de la 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat de la 4.050 la 4.325 lei, o creștere de 6,8%, semnalând o ajustare graduală a veniturilor la nivel național.

În același timp, diferențele regionale rămân semnificative și chiar se accentuează. În București, salariul mediu net se apropie de 7.000 de lei, cu aproape 1.500 de lei peste media națională, ceea ce confirmă concentrarea veniturilor mai mari în marile centre economice.

Pe fondul acestei evoluții, se conturează și o schimbare de comportament pe piața muncii. Rata demisiilor voluntare a scăzut vizibil, iar angajații tind tot mai mult să își păstreze locurile de muncă existente. Fenomenul este descris tot mai frecvent prin termenul de „job hugging”, adică atașamentul de siguranță față de jobul actual, chiar și atunci când satisfacția profesională nu mai este completă. Într-un context mai incert, stabilitatea cântărește mai mult decât dorința de schimbare.

Această prudență nu înseamnă însă că au dispărut așteptările angajaților. Pentru aproximativ 80% dintre români, salariul rămâne principalul criteriu în alegerea unui nou loc de muncă. Totuși, decizia de a rămâne la același angajator este influențată tot mai mult de echilibrul dintre viața profesională și cea personală, care a devenit un factor decisiv în menținerea unui job.

Piața muncii se fragmentează în 2026: concurență uriașă pe joburile simple și deficit persistent de specialiști

Sub media generală a pieței muncii din România se conturează, în realitate, două dinamici distincte. Pe de o parte, există segmentul joburilor generaliste, entry-level sau ușor de automatizat, unde competiția dintre candidați a crescut vizibil. Domeniile care atrag cele mai multe aplicări rămân transporturile — în special șoferii, serviciile auto și curieratul — alături de retail și servicii, sectoare care concentrează mii de candidați pentru fiecare tip de rol.

La polul opus, deficitul de forță de muncă persistă în zonele unde calificarea și experiența sunt esențiale. Ingineria, IT-ul, contabilitatea și alte roluri tehnice continuă să fie greu de acoperit, în ciuda cererii constante din partea angajatorilor. În acest context, tot mai multe companii aleg să reducă dependența de piața externă și să investească în upskilling și reskilling intern, încercând să își formeze propriile resurse de talent.

Inteligența artificială apare în 2026 ca factor de transformare în ambele direcții ale pieței muncii. Pe de o parte, automatizarea devine o alternativă tot mai viabilă la costurile cu forța de muncă, mai ales pentru companiile cu marje reduse, care, sub presiunea creșterii cheltuielilor salariale, preferă să investească în soluții software în loc să își extindă echipele. Pe de altă parte, competențele legate de utilizarea AI au trecut rapid din categoria „nice to have” în cerințe reale de angajare, inclusiv în domenii precum resurse umane și vânzări, unde sunt tot mai des combinate cu inteligența emoțională și capacitatea de gestionare a stresului.

În același timp, inteligența artificială schimbă profund și modul în care funcționează recrutarea. Într-o piață în care numărul aplicărilor s-a dublat, provocarea principală pentru angajatori nu mai este atragerea candidaților, ci filtrarea eficientă a acestora. Astfel, competiția se mută din zona volumului de CV-uri către viteza și precizia cu care este identificat candidatul potrivit.

Inteligența artificială schimbă recrutarea în 2026: angajatorii trec de la volum de CV-uri la selecție rapidă a candidaților potriviți

În acest context, BestJobs mizează direct pe schimbările structurale ale pieței muncii. Platforma descrie anul 2026 ca pe o piață „mai selectivă, mai competitivă”, după un 2025 în care volumul total de recrutare a fost în scădere. În consecință, își ajustează strategia de produs, trecând de la un model centrat pe accesul la un volum mare de candidați, la unul orientat spre livrarea efectivă de rezultate în recrutare.

Elementul central al acestei transformări este Bestie, agentul AI dezvoltat de BestJobs pentru recrutare. Acesta este conceput să preia o parte din presiunea resimțită de angajatori într-o piață cu foarte multe aplicări pe post, în special etapele de pre-screening, interviul inițial și procesul de potrivire dintre candidat și rol. Spre deosebire de metodele clasice bazate în principal pe cuvinte-cheie din CV, sistemul pune accent pe intenția reală și pe compatibilitatea efectivă dintre candidat și cerințele postului.

Logica din spatele acestei abordări este una simplă: atunci când un anunț atrage sute de aplicări, valoarea nu mai este dată de acumularea lor, ci de capacitatea de a identifica rapid persoana potrivită. În acest scenariu, eficiența procesului devine mai importantă decât volumul de CV-uri colectate.

Pentru companiile care vizează în special specialiști greu de recrutat, mesajul pieței în 2026 este tot mai clar. Avantajul competitiv nu mai vine din mărimea anunțului sau din numărul de aplicări, ci din viteza de răspuns, transparența salarială, reputația angajatorului și calitatea întregului proces de recrutare.

„Datele din 2026 spun, de fapt, o singură poveste: avem mai mulți oameni care vor să își schimbe viața profesională și, în paralel, mai puține companii dispuse să riște angajări. Într-o astfel de piață, recrutarea nu se mai câștigă prin volum, ci prin certitudine. Pariul nostru este să mutăm valoarea de la cât de multe CV-uri aduni, la cât de sigur ajungi la omul potrivit — iar aici AI-ul dă oamenilor din recrutare timpul necesar pentru deciziile care contează”, susține Călin Fusu, fondator și CEO BestJobs, potrivit unui comunicat de presă.