Banii despre care oamenii nu vorbesc. Salariile și datoriile, marile secrete ale românilor

Relația românilor cu banii este marcată de discreție, rușine și teama de a fi judecați de cei din jur, arată un sondaj realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB România. Aproape jumătate dintre respondenți spun că, în copilărie, discuțiile despre bani aveau loc în familie doar atunci când situația o impunea. La vârsta adultă, teme precum datoriile, veniturile sau dificultățile financiare continuă să fie printre cele mai sensibile și greu de abordat subiecte.

Studiu XTB: Românii evită discuțiile despre bani, iar teama de judecată afectează educația financiară

Datele sondajului arată că mulți români evită sau poartă cu dificultate discuții despre bani. Pentru o parte semnificativă a populației, subiectul este asociat cu rușine, discreție excesivă, comparație socială și teama de a fi judecați.

Această cultură a tăcerii poate amâna conversațiile despre datorii, poate limita accesul la sprijin financiar, reduce interesul pentru educație financiară și împiedica dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase legate de economisire și investiții.

Potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB România, 44% dintre respondenți spun că, în copilărie, în familia lor se vorbea despre bani doar ocazional, atunci când situația o impunea. Doar 27% afirmă că discuțiile despre situația financiară erau deschise și frecvente, în timp ce 12% spun că subiectul era considerat sensibil sau chiar tabu.

În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, această tendință este și mai pronunțată: 60% declară că în familie se discuta despre bani doar atunci când era absolut necesar.

„În România, banii sunt încă tratați, în multe contexte, ca fiind un subiect care trebuie gestionat în tăcere. Dacă în copilărie auzim despre bani doar când apare o problemă, ajungem să asociem conversațiile financiare cu stresul, rușinea sau eșecul, nu cu planificarea, responsabilitatea și independența. Această moștenire culturală poate contribui la decizii financiare greșite, la evitarea economisirii sau investițiilor și, în timp, la vulnerabilitate financiară”, declară Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Lipsa unei culturi deschise privind discuțiile despre bani se reflectă și în felul în care românii își gestionează vulnerabilitățile financiare la maturitate. Datoriile reprezintă cel mai dificil subiect de abordat, fiind menționate de 36% dintre respondenți, urmate de nivelul veniturilor (30%) și de împrumuturile de la familie sau prieteni (26%).

Disconfortul este și mai accentuat în rândul tinerilor: 42% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani spun că datoriile sunt cel mai sensibil subiect atunci când vine vorba despre discuțiile financiare.

Românii acceptă discuțiile despre bani doar în anumite contexte, arată un sondaj

Percepția asupra persoanelor care vorbesc despre dificultăți financiare diferă în funcție de context și de interlocutori, potrivit sondajului. Astfel, 37% dintre respondenți spun că modul în care sunt privite aceste conversații depinde de situație sau de audiență.

O parte dintre participanți consideră că astfel de discuții sunt normale: 21% îi percep pe cei care vorbesc despre probleme financiare drept realiști, iar alți 21% spun că aceste conversații sunt firești.

În același timp, există și o reticență semnificativă. 12% dintre români cred că dificultățile financiare ar trebui să rămână un subiect privat, iar 10% le asociază cu decizii financiare neinspirate sau cu lipsa de informare. Bărbații tind, într-o măsură mai mare decât femeile, să considere că problemele legate de bani nu ar trebui discutate public.

Potrivit analizei, această ambivalență arată că stigma legată de bani nu se manifestă neapărat prin respingere directă, ci printr-o acceptare condiționată. Cu alte cuvinte, oamenii pot vorbi despre bani, însă doar în anumite contexte, cu anumite persoane și fără a depăși limitele sociale considerate acceptabile.

Studiu XTB: Puțini români cer ajutor financiar de specialitate, iar teama de greșeli îi ține departe de investiții

Datele sondajului arată că mulți români preferă să gestioneze singuri problemele financiare. Astfel, 16% dintre respondenți spun că ar păstra dificultățile pentru ei și ar încerca să le rezolve fără ajutor, iar 14% ar discuta situația doar cu o persoană apropiată.

Doar 9% afirmă că ar apela la sfaturi financiare oferite de specialiști, potrivit cercetării realizate pentru XTB România.

Rușinea financiară apare mai ales în situații neprevăzute

Cea mai frecventă sursă de rușine sau disconfort este incapacitatea de a acoperi o cheltuială neașteptată, situație indicată de 34% dintre respondenți. Alte motive de jenă sunt întârzierea plăților (24%), recunoașterea unor decizii financiare neinspirate (18%) și comparația cu alte persoane (17%).

În același timp, și veniturile ridicate pot genera presiune socială. Deși 35% spun că nu ar fi deranjați dacă cei din jur ar afla că au un venit peste medie, 32% se tem de invidie sau comentarii negative, iar 26% resimt presiunea de a împrumuta bani sau de a-i ajuta financiar pe ceilalți.

Respondenții menționează și alte preocupări, precum teama de a fi tratați diferit la locul de muncă sau în cercul apropiat și posibilitatea de a fi judecați pentru modul în care și-au obținut veniturile.

Teama de greșeli limitează interesul pentru economisire și investiții

Relația românilor cu economisirea și investițiile este marcată de prudență și discreție. Aproape un sfert dintre participanții la sondaj (24%) spun că preferă să își păstreze banii în numerar sau în depozite bancare, pentru a evita deciziile greșite.

Totodată, 22% afirmă că economisesc sau investesc, dar evită să vorbească despre acest lucru, în timp ce 19% spun că nu economisesc și nu investesc deloc. Doar 19% declară că economisesc sau investesc și se simt confortabil să discute deschis despre acest subiect.

Sondajul evidențiază și o barieră psihologică importantă: 11% dintre respondenți spun că și-ar dori să economisească sau să investească mai mult, însă se tem să nu greșească și să fie judecați. Potrivit analizei, această teamă poate limita adoptarea unor comportamente financiare mai active și poate menține preferința pentru soluții considerate sigure, dar care nu oferă întotdeauna protecție suficientă împotriva inflației pe termen lung.