Băncile din România riscă o amendă uriașă în dosarul ROBOR. Suma vehiculată depășește 800 de milioane de euro

Instituțiile bancare din România ar putea primi una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate vreodată pe piața locală, în urma investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind presupuse practici care au afectat modul de formare a indicelui ROBOR. Potrivit unor informații publicate de Profit.ro, specialiștii care au analizat cazul ar fi finalizat deja propunerea de sancționare, valoarea totală a amenzilor fiind estimată la aproximativ 800 de milioane de euro.

Consiliul Concurenței se pregătește să decidă în cazul investigației privind indicele ROBOR

Sursele citate susțin că documentația tehnică este pregătită, însă decizia finală aparține plenului Consiliului Concurenței. O hotărâre în acest dosar ar putea fi adoptată până la sfârșitul lunii.

Investigația vizează presupuse schimburi de informații între instituții bancare care ar fi putut influența modul de stabilire a ROBOR, indicator utilizat ani la rând pentru calcularea ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă.

Reacția băncilor: „Sunt chestiuni luate din context”

Sectorul bancar respinge acuzațiile și susține că interpretările rezultate din investigație nu reflectă modul real de funcționare a pieței.

Președintele Asociației Române a Băncilor, Bogdan Neacșu, a declarat că informațiile incluse în raportul de investigație au fost scoase din context și au generat confuzie în rândul opiniei publice.

„Sunt chestiuni luate din context şi puse în acest raport de investigaţie, fără să fie o chestie foarte serioasă şi care a condus la multă neclaritate şi, aş spune, chiar dezinformare în spaţiul public”, a răspuns preşedintele ARB unei întrebări pe această temă.

Declarația vine în contextul în care sectorul bancar a contestat în repetate rânduri concluziile preliminare ale investigației, susținând că mecanismele prin care este calculat ROBOR sunt reglementate și supravegheate.

Ce susține raportul Consiliului Concurenței

La începutul lunii mai, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara că instituția urma să analizeze răspunsurile transmise de bănci înainte de a lua o decizie finală.

Potrivit acestuia, concluziile raportului indică existența unor schimburi de informații care ar fi putut afecta concurența dintre participanții la piață.

„Raportul susţine că există un schimb de informaţii care distorsionează concurenţa. Deci, faptul că în momentul când cotează, o bancă, când spune care e cotaţia ei pentru ROBOR, ştie care-s cotaţiile altor bănci, influenţează decizia băncii şi distorsionează mesajul sau corectitudinea indicelui, să spunem, aşa. Deci, cotaţiile nu sunt independente, asta susţine raportul”, a explicat şeful Consiliului Concurenţei.

Autoritatea de concurență consideră că lipsa independenței în transmiterea cotațiilor ar putea afecta modul în care este reflectată situația reală din piața monetară.

Mugur Isărescu a criticat investigația privind ROBOR

Concluziile preliminare ale investigației au fost contestate și de guvernatorul Mugur Isărescu. În luna aprilie, acesta a transmis că există numeroase neînțelegeri legate de rolul ROBOR și de funcționarea pieței monetare.

„Persistă neînţelegeri privind rolul băncilor… Îl ia pe bietul ROBOR şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României… S-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul!”, a îndemnat Isărescu.

Guvernatorul BNR a revenit ulterior cu explicații suplimentare și a subliniat că piața monetară nu poate funcționa fără un indicator de referință.

”După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul – care este indicatorul pieţei monetare (…) ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale… Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a mai transmis guvernatorul BNR.

De la ROBOR la IRCC. Cum s-a schimbat sistemul de calcul al dobânzilor

Dezbaterea privind ROBOR nu este una nouă. În perioada guvernării PSD conduse de Liviu Dragnea, indicatorul a fost intens criticat, fiind acuzat că nu reflectă în mod fidel condițiile din piața bancară și că influențează semnificativ costurile creditelor și ale finanțării statului.

În acest context, în anul 2019 a fost introdus IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), care a devenit reperul pentru noile credite acordate populației.

Cu toate acestea, și IRCC a ajuns în centrul unor dezbateri, în condițiile în care este calculat pe baza unei medii ponderate a dobânzilor interbancare rezultate din tranzacțiile zilnice.

ROBOR, acronim pentru Romanian Interbank Offer Rate, reprezintă rata medie a dobânzilor la care băncile comerciale din România se împrumută între ele în lei. Evoluția acestui indice influențează direct costul creditelor cu dobândă variabilă și, implicit, ratele plătite de milioane de români,