Băncile centrale accelerează cursa pentru plățile digitale. Marile instituții financiare testează sistemele globale active 24/7

Băncile centrale accelerează cursa pentru plățile digitale. Marile instituții financiare testează sistemele globale active 24/7

SURSA FOTO: Dreamstime - plati, plati digitale, AI, banci

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 28 mai 2026, 08:12

Băncile centrale din marile economii ale lumii, alături de peste 40 de instituții financiare comerciale, intensifică testele pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri globale de plăți digitale. Proiectul Agora, coordonat de Banca Reglementelor Internaționale (BIS), urmărește modernizarea transferurilor internaționale și reducerea costurilor asociate tranzacțiilor transfrontaliere. În paralel, autoritățile financiare încearcă să accelereze tranziția către sisteme de plăți disponibile permanent, într-un context în care competiția pentru controlul viitoarei arhitecturi financiare globale devine tot mai puternică.

Proiectul Agora reunește băncile centrale și marile instituții comerciale într-un sistem digital comun

Băncile centrale implicate în proiectul Agora au intrat într-o nouă etapă de testare a infrastructurii digitale destinate plăților internaționale. Inițiativa este coordonată de Banca Reglementelor Internaționale, instituție cu sediul la Basel, considerată principalul organism de cooperare între băncile centrale și una dintre cele mai influente structuri financiare globale.

În cadrul proiectului participă Rezerva Federală din New York, alături de bănci centrale din Europa, Japonia, Coreea de Sud, Mexic și, în perioada următoare, Canada. Monedele administrate de aceste instituții generează cea mai mare parte a tranzacțiilor globale, ceea ce oferă proiectului Agora o importanță strategică majoră pentru viitorul sistemului financiar internațional.

În prezent, tranzacțiile transfrontaliere funcționează prin intermediul rețelelor de bănci comerciale corespondente. În multe situații, transferurile implică mai multe instituții financiare, verificări suplimentare și sisteme de compensare diferite, ceea ce duce la întârzieri, costuri ridicate și lipsă de transparență. Problema este și mai vizibilă în cazul monedelor din economii emergente sau al plăților efectuate în afara programului bancar clasic.

Băncile centrale și marile instituții financiare încearcă acum să construiască o infrastructură digitală care să permită transferuri aproape instantanee și reducerea dependenței de sistemele tradiționale de compensare. Noua etapă de testare vizează utilizarea tokenizării atât pentru rezervele băncilor centrale, cât și pentru depozitele băncilor comerciale.

Andrea Maechler, adjunctul directorului general al BIS, a explicat că testele recente au demonstrat capacitatea integrării „rezervelor băncii centrale sub formă de tokenuri” cu „depozite ale băncilor comerciale sub formă de tokenuri”. Oficialul a subliniat că această combinație ar putea reprezenta baza unei noi generații de infrastructuri financiare globale.

Tokenizarea presupune transformarea activelor financiare în unități digitale care pot fi transferate prin intermediul unor registre electronice securizate. În cazul proiectului Agora, tehnologia este utilizată pentru a facilita schimburile rapide și automatizate între instituții financiare din jurisdicții diferite.

Băncile centrale vor să reducă timpul și costurile plăților internaționale

Băncile centrale și organizațiile financiare internaționale încearcă de mai mulți ani să reformeze sistemul global al plăților transfrontaliere. G20 a inclus modernizarea acestor infrastructuri pe lista priorităților strategice, în condițiile în care transferurile internaționale sunt considerate încă prea lente și costisitoare comparativ cu evoluția tehnologiei financiare.

aur digital, token
SURSA FOTO: Dreamstime

În multe cazuri, o plată internațională poate necesita mai multe zile pentru procesare, iar costurile suplimentare generate de schimburile valutare și de instituțiile intermediare afectează atât companiile, cât și consumatorii. Problema este importantă mai ales pentru comerțul internațional și pentru economiile care depind de transferuri financiare externe.

Proiectul Agora urmărește dezvoltarea unui model în care tranzacțiile să poată fi efectuate aproape instantaneu, indiferent de fusul orar sau de programul bancar. Oficialii implicați în proiect susțin că infrastructura testată ar putea permite funcționarea continuă a sistemului global de plăți.

„Este o recunoaştere clar că dacă omenirea merge spre un ecosistem tokenizat, unul din avantaje este să ne îndreptăm spre 24/7”, a declarat Maechler.

Conceptul unui sistem financiar „always-on” este considerat una dintre cele mai importante schimbări pregătite de marile instituții financiare internaționale. Practic, transferurile ar putea fi realizate permanent, fără pauzele generate în prezent de închiderea piețelor financiare sau de diferențele dintre fusurile orare.

Reprezentanții BIS au precizat însă că proiectul Agora nu este pregătit pentru implementare comercială și că urmează noi etape de testare și simulări operaționale. În această perioadă sunt evaluate atât aspectele tehnice, cât și implicațiile juridice și de reglementare.

Băncile centrale participante testează și mecanisme prin care fiecare stat să își păstreze controlul asupra propriului sistem monetar și asupra regulilor financiare interne. Acest aspect este considerat esențial pentru evitarea conflictelor de reglementare și pentru menținerea suveranității monetare.

Marile bănci comerciale consideră tokenizarea următoarea etapă a sistemului financiar mondial

Băncile comerciale implicate în proiectul Agora susțin că testele recente demonstrează că tehnologia tokenizării poate fi utilizată la scară largă pentru modernizarea infrastructurii financiare globale. În proiect participă unele dintre cele mai mari instituții financiare internaționale, interesate să reducă timpul de procesare și costurile asociate tranzacțiilor internaționale.

Tim Adams, directorul Institutului Internațional pentru Finanțe (IIF), organizație care coordonează implicarea băncilor comerciale în cadrul proiectului, a afirmat că rezultatele testelor reprezintă un moment important pentru industria financiară.

„Cele mai recente teste reprezintă o piatră de hotar, demonstrând capacitatea plăţilor la scară largă sub formă de tokenuri”, a declarat Adams.

Potrivit reprezentanților sectorului financiar, tokenizarea ar putea transforma nu doar plățile internaționale, ci și tranzacțiile comerciale, piețele de capital și modul de circulație al activelor financiare. Unele instituții financiare estimează că tehnologia ar putea reduce semnificativ costurile operaționale și riscurile asociate compensării tradiționale.

Băncile centrale participante au testat o „arhitectură de prototip stratificat”, sistem care permite interoperabilitatea între diferite monede și infrastructuri financiare, fără ca statele să renunțe la controlul asupra propriilor registre valutare.

Acest model este considerat important deoarece multe state încearcă să evite dependența de infrastructuri financiare externe și să mențină controlul asupra fluxurilor monetare interne. În același timp, marile instituții financiare caută soluții care să permită tranzacții globale rapide și standardizate.

Oficialii implicați în proiect susțin că sistemul ar putea avea aplicații majore pentru plățile comerciale internaționale, tranzacțiile interbancare și transferurile de lichiditate între piețe financiare. De asemenea, infrastructura digitală ar putea permite automatizarea unor procese prin utilizarea contractelor inteligente și a sistemelor programabile de plată.

Competiția pentru infrastructura financiară digitală globală se intensifică între Occident și China

Băncile centrale occidentale accelerează dezvoltarea propriilor sisteme digitale într-un context marcat de competiția tot mai puternică pentru controlul infrastructurii financiare globale. În paralel cu proiectul Agora, China dezvoltă propriile platforme pentru plăți internaționale și monede digitale, inclusiv prin proiectul mBridge, susținut de Banca Populară a Chinei.

Absența Chinei din proiectul Agora a atras atenția analiștilor financiari, în condițiile în care Beijingul este unul dintre cele mai avansate state în dezvoltarea monedelor digitale emise de băncile centrale. Întrebat despre lipsa instituțiilor chineze din proiect, Andrea Maechler a afirmat că Agora are „o constelaţie diferită” de participanţi.

În ultimii ani, competiția pentru dezvoltarea infrastructurilor digitale de plată s-a amplificat pe fondul creșterii utilizării activelor digitale și al extinderii stablecoin-urilor. Marile economii încearcă să evite situația în care viitoarele fluxuri financiare globale ar putea fi dominate de sisteme private sau de infrastructuri controlate de alte state.

Mai multe instituții financiare occidentale consideră că dezvoltarea unor rețele proprii pentru plăți tokenizate reprezintă și o modalitate de protejare a influenței dolarului și a principalelor monede occidentale în economia globală. În același timp, statele asiatice accelerează investițiile în sisteme alternative de plată și compensare.

Specialiștii din sectorul financiar avertizează că această competiție nu vizează doar tehnologia, ci și controlul viitoarelor standarde globale pentru circulația banilor, accesul la lichiditate și infrastructura tranzacțiilor internaționale.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.