Averea îi separă mai mult decât salariile. România se află la coada clasamentului din UE

Averea acumulată de adulții europeni diferă semnificativ de la o țară la alta, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS. Datele pentru anul 2024 arată că Elveția și Luxemburg domină clasamentele europene, în timp ce România se află printre statele cu cele mai reduse niveluri ale patrimoniului net pe adult din Uniunea Europeană. Analiza evidențiază atât diferențele dintre Vestul și Estul Europei, cât și discrepanțele dintre averea medie și cea mediană.

Averea medie plasează România printre ultimele state din Uniunea Europeană

Averea netă a unei gospodării reprezintă valoarea totală a activelor deținute, din care sunt scăzute toate datoriile. În această categorie intră atât activele financiare, cât și proprietățile imobiliare sau alte bunuri reale.

Potrivit Raportului Global privind Averea 2025, realizat de UBS pe baza datelor aferente anului 2024, diferențele dintre statele europene sunt considerabile. La nivelul celor 31 de țări analizate, averea medie pe adult variază între 29.923 de euro în Turcia și 634.584 de euro în Elveția.

În interiorul Uniunii Europene, Luxemburg ocupă primul loc, cu o avere medie de 523.591 de euro pe adult. România se află la polul opus al clasamentului comunitar, cu 44.568 de euro, fiind devansată inclusiv de Bulgaria, unde media este de 47.798 de euro.

Elveția și Luxemburgul sunt singurele state europene în care averea medie pe adult depășește pragul de 500.000 de euro. Pe poziția a treia se situează Danemarca, cu 444.898 de euro.

Țările care depășesc nivelul de 300.000 de euro includ Olanda, cu 342.477 de euro, Norvegia, cu 340.364 de euro, Belgia, cu 322.805 euro, Regatul Unit, cu 313.840 de euro, și Suedia, cu 308.935 de euro.

În rândul celor mai mari economii europene, Regatul Unit conduce clasamentul, în timp ce Italia înregistrează cea mai redusă avere medie, de 198.321 de euro. Franța ajunge la 278.550 de euro, Germania la 237.172 de euro, iar Spania la 215.945 de euro.

Mai mult de o treime dintre statele analizate au o avere medie pe adult sub 100.000 de euro. În această categorie se regăsesc Letonia, Cehia, Croația, Estonia, Lituania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, România și Turcia.

Averea mediană oferă o imagine diferită asupra nivelului real de prosperitate

Autorii raportului subliniază că averea medie nu reflectă întotdeauna situația tipică a populației, deoarece poate fi influențată puternic de persoanele foarte bogate.

„Cifrele medii sunt adesea denaturate în sus de către relativ puține persoane cu o avere disproporționat de mare, în timp ce cifrele mediane tind să ofere o perspectivă mai clară asupra nivelurilor de avere la mijlocul scalei”, se arată în raport.

Averea mediană reprezintă valoarea aflată exact la mijlocul distribuției averii unei populații și este considerată de mulți economiști un indicator mai relevant pentru evaluarea situației majorității cetățenilor.

În toate statele analizate, averea mediană este mai redusă decât averea medie. În unele cazuri, diferența este spectaculoasă. În Elveția, de exemplu, valoarea mediană este de 168.374 de euro, comparativ cu o avere medie de 634.584 de euro.

La nivel european, averea mediană pe adult variază între 7.765 de euro în Turcia și 365.244 de euro în Luxemburg. În cadrul Uniunii Europene, intervalul este cuprins între 22.257 de euro în Polonia și aceeași valoare-record de 365.244 de euro în Luxemburg.

După Luxemburg, cele mai ridicate niveluri ale averii mediane sunt înregistrate în Belgia, cu 234.238 de euro, Danemarca, cu 199.647 de euro, Elveția, cu 168.374 de euro, și Regatul Unit, cu 162.944 de euro.

Pragul de 100.000 de euro este depășit și de Franța, Norvegia, Olanda, Spania, Italia și Malta. În schimb, în numeroase state din Europa Centrală și de Est, averea mediană rămâne sub 50.000 de euro.

În rândul marilor economii europene, Regatul Unit păstrează prima poziție și după acest indicator, în timp ce Germania înregistrează cea mai redusă avere mediană, de 69.949 de euro.

Diferențele dintre Vest și Est rămân puternice, iar clasamentele se schimbă radical

Analiza evidențiază faptul că pozițiile din clasament se modifică semnificativ atunci când este utilizată averea mediană în locul celei medii.

Germania, Suedia, Austria și Cehia pierd câte șase poziții în clasamentul bazat pe averea mediană, ceea ce indică o concentrare mai accentuată a patrimoniului în rândul unor categorii restrânse de populație. Germania, de exemplu, coboară de pe locul 11 în clasamentul averii medii pe locul 17 atunci când este analizată averea mediană.

La polul opus, Malta urcă șase locuri, de pe poziția 17 pe poziția 11. Belgia, Spania, Italia, Slovenia, Slovacia, Franța și Regatul Unit ocupă, de asemenea, poziții mai bune în clasamentul bazat pe averea mediană.

Datele confirmă existența unei diviziuni economice clare între Europa de Vest și de Nord, pe de o parte, și Europa de Est, pe de altă parte. Statele vestice și nordice concentrează cele mai ridicate niveluri de patrimoniu, în timp ce țările est-europene rămân mult în urmă.

Centrele financiare precum Elveția și Luxemburgul continuă să domine clasamentele continentale, iar statele nordice se mențin în partea superioară a ierarhiei, chiar dacă există diferențe importante între ele. Finlanda, de exemplu, se situează mai aproape de mijlocul clasamentului decât de primele poziții.

Decalajul dintre cea mai bogată și cea mai săracă țară europeană depășește de peste 20 de ori nivelul patrimoniului mediu pe adult. În interiorul Uniunii Europene, diferența este de peste 10 ori.

În ceea ce privește averea mediană, contrastul este și mai accentuat. Diferența dintre valorile extreme depășește de peste 45 de ori la nivel european și de peste 15 ori în interiorul Uniunii Europene, evidențiind persistența unor disparități majore între statele continentului.