Asociațiile magistraților explică rolul judecătorilor și obligația de a semnala disfuncționalitățile din sistem
Asociațiile magistraților subliniază, încă din debutul poziției publice comune, că judecătorii nu sunt doar îndreptățiți, ci și obligați, prin statutul lor constituțional, să aducă în atenția publică problemele reale care afectează funcționarea justiției.
Potrivit organizațiilor semnatare, această responsabilitate devine esențială atunci când sunt puse în discuție independența instanțelor, administrarea corectă a cauzelor sau respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
În comunicatul transmis, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului precizează că exprimarea publică a acestor probleme trebuie realizată prin instrumente legale și profesionale, precum rapoarte, sesizări instituționale sau luări de poziție motivate. O astfel de conduită este descrisă drept o manifestare a loialității față de statul de drept, și nu ca o abatere de la obligația de rezervă.
Pentru a susține această poziție, asociațiile invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauza Baka v. Ungaria, unde instanța europeană a stabilit clar cadrul în care magistrații pot și trebuie să se exprime asupra reformelor ce afectează sistemul judiciar:
„Nu numai că era dreptul său, ci și obligația sa să își exprime opinia cu privire la reformele legislative susceptibile să aibă un impact asupra sistemului judiciar și asupra independenței acestuia.
Reclamantul și-a exprimat punctele de vedere și criticile cu privire la chestiuni de interes public, iar declarațiile sale nu au depășit cadrul unei simple critici formulate dintr-o perspectivă strict profesională. În consecință, poziția și declarațiile sale reclamau un grad ridicat de protecție a libertății sale de exprimare și un control strict al oricărei ingerințe, cu acordarea, în mod corespunzător, a unei marje de apreciere restrânse autorităților naționale”.
Asociațiile concluzionează că opiniile punctuale, argumentate și verificabile formulate de magistrați nu pot atrage sancțiuni disciplinare și trebuie analizate cu atenție, pentru a evita concluzii simplificate sau eronate despre o realitate juridică complexă.
Așteptări privind verificările Inspecției Judiciare după materialul Recorder
Asociațiile magistraților salută decizia Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Inspecția Judiciară în urma aspectelor prezentate în documentarul Recorder. În opinia acestora, declanșarea verificărilor reprezintă un pas necesar pentru clarificarea situațiilor semnalate în spațiul public.
Totuși, asociațiile atrag atenția că eficiența acestui demers depinde de modul în care verificările vor fi realizate. Ele solicită ca analiza să fie una de fond, nu limitată la chestiuni formale, și să respecte strict principiile legalității și imparțialității.
În comunicat se subliniază necesitatea unei transparențe sporite a rezultatelor, în limitele legii, astfel încât opinia publică să beneficieze de informații corecte și complete. Doar în acest mod, consideră magistrații, pot fi eliminate suspiciunile și pot fi corectate eventualele disfuncționalități reale.
Controversele privind competența procurorilor de a ancheta judecători
Asociațiile critică modul în care documentarul prezintă modificările legislative referitoare la competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor, apreciind că abordarea este subiectivă și orientată spre generarea unei reacții emoționale. Potrivit acestora, scopul ar fi readucerea în discuție a competenței DNA în această materie.
Reprezentanții magistraților arată că schimbarea competenței nu a fost rezultatul unui favor politic, ci o reacție necesară la abuzuri documentate din perioada în care DNA ancheta judecători. În acest context sunt enumerate situații concrete, precum anchete care au vizat exclusiv soluțiile pronunțate de instanțe sau încălcarea secretului deliberării.
În sprijinul afirmațiilor sunt citate pasaje din hotărâri judecătorești și rapoarte oficiale, inclusiv o decizie de achitare a patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se precizează:
„Cenzurarea unei hotărâri judecătorești pe calea unei anchete penale desfășurate împotriva judecătorului reprezintă o încălcare a principiului independenței judecătorești.
Ceea ce trebuie precizat este ca hotărârea judecătorească, în sine, nu poate constitui temei al angajării răspunderii penale. Legalitatea si temeinicia soluțiilor pronunțate de judecători nu pot fi analizate în cadrul unei cercetări penale”.
Asociațiile mai invocă raportul Inspecției Judiciare din 2019, validat de CSM, care indică faptul că mii de judecători au fost vizați de dosare DNA, multe dintre ele finalizate prin clasare sau achitare, dar cu efecte severe asupra carierelor.
Acuzații privind folosirea politică a materialului Recorder și contextul publicării
UNJR, AMR și AJADO avertizează că dezbaterile legitime despre probleme punctuale din justiție au fost deturnate în scopuri politice, prin promovarea ideii unei „justiții capturate”. În opinia lor, prezentarea unor cazuri izolate dintr-o singură instanță nu poate fundamenta concluzii generale despre întreg sistemul judiciar.
Asociațiile subliniază că materialul se concentrează exclusiv pe dosare penale de corupție, care reprezintă doar o mică parte din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor din România. Instrumentalizarea acestor exemple este considerată periculoasă și lipsită de temei.
Un alt element criticat este momentul publicării documentarului, cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. În acest context este reamintită o serie de poziții publice anterioare ale asociațiilor, precum și Rezoluția Asociației Europene a Judecătorilor din octombrie 2025, care avertiza:
„Sistemul judiciar trebuie să scoată în evidență că declarațiile critice dezechilibrate și intimidările din partea politicienilor și a altor persoane constituie o problemă gravă și reprezintă un atac la adresa Constituției unui stat democratic”.
Asociațiile reafirmă sprijinul pentru libertatea de exprimare a magistraților și dreptul acestora de a fi protejați împotriva presiunilor, dar insistă că orice dezbatere despre justiție trebuie purtată onest, pe baza faptelor verificate și a contextului juridic complet.
În finalul comunicatului se arată că organizațiile nu vor accepta:
„(…)confiscarea problemelor justiției de către partide politice ce doresc folosirea sistemului judiciar ca armă în disputele politice pentru putere”, se arată în comunicat.
