Judecătoarea Raluca Moroșanu a dat un interviu pentru Recorder. Acuzații grave de presiuni și control în Justiție
Un interviu acordat publicației Recorder de judecătoarea Raluca Moroșanu, magistrat la Curtea de Apel București, a provocat imediat reacții în spațiul public și în interiorul sistemului judiciar, după ce a fost publicat duminică seară.
În dialogul respectiv, magistrata a descris o atmosferă de teamă, presiuni interne și mecanisme de control pe care le consideră incompatibile cu funcționarea normală a justiției. Deși limbajul folosit este extrem de dur, cele mai grave acuzații sunt formulate la nivel general, fără a fi susținute, în interviu, de documente, nume concrete sau decizii punctuale.
Judecătoarea a afirmat că, din perspectiva sa, instanța ar funcționa într-un climat de teroare instituțională, în care frica ar fi devenit un instrument de disciplinare. Ea a vorbit despre un sistem pe care îl percepe ca fiind controlat rigid, despre completuri de judecată care ar fi schimbate pentru a influența soluțiile și despre o conducere care ar concentra puterea decizională într-un mod excesiv.
Atacul direct la adresa Liei Savonea
Punctul cel mai exploziv al interviului îl reprezintă criticile directe la adresa Lia Savonea, indicată de Moroșanu drept principalul pol de putere și sursa fricii din sistem.
Magistrata a susținut că, în opinia sa, o schimbare reală în justiție nu ar fi posibilă fără ieșirea acesteia din magistratură. Moroșanu a prezentat această poziție ca pe un gest asumat, afirmând că este conștientă de riscurile personale, inclusiv de posibilitatea excluderii din sistem: „Posibil să fiu exclusă.”
„O spun direct și foarte clar: dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece. Din întreg sistemul. Trebuie să plece din magistratură”, a declarat Raluca Moroșanu.
Frica de a vorbi
Moroșanu a explicat că decizia de a vorbi public a fost declanșată de vizionarea documentarului Recorder despre justiție.
Ea a relatat că, după difuzarea acestuia, ar fi observat o stare de panică în rândul colegilor, ajungându-se la situații în care magistrații se temeau să discute chiar și la telefon, suspectând că ar putea fi ascultați.
„M-am întrebat cum e posibil ca, în anul 2025, doi judecători care vorbesc la telefon să se gândească dacă nu cumva sunt ascultați”, spune ea.
Judecătoarea a afirmat că discuțiile între colegi ar avea loc „pe ascuns, prin birouri”, iar expunerea publică ar fi evitată tocmai din cauza fricii de repercusiuni.
În opinia sa, aceasta ar fi explicația pentru lipsa unei reacții colective ferme din interiorul sistemului.
Susținerea pentru judecătorul Laurențiu Beșu
Un alt element important din interviu este susținerea exprimată față de judecătorul Laurențiu Beșu, magistratul care a avut curajul să apară cu identitatea asumată în documentarul Recorder. Moroșanu a spus că a considerat inacceptabil ca acesta să rămână singur și că lipsa de solidaritate ar fi fost un gest „nedemn”.
„Primul meu gând a fost că nu putem să-l lăsăm singur”, a explicat judecatoarea.
Raluca Moroșanu a relatat că participarea sa la conferința de presă a conducerii Curții de Apel București, îmbrăcată în robă, a fost o decizie deliberată, luată după ce judecătorii ar fi fost încurajați intern să participe în număr mare.
Magistrata a descris momentul ca pe unul de șoc, afirmând că a perceput invitația ca pe o solicitare de a-i susține tocmai pe cei pe care îi consideră responsabili de presiuni.
„Am văzut negru în fața ochilor. Eram chemați să-i susținem pe cei care ne terorizează”, a explicat ea în interviul pentru Recorder.
Toată puterea este în mâna președintelui instanței
Judecătoarea a legat situația actuală de modificările legislative adoptate în perioada 2022–2023, despre care a spus că ar fi schimbat radical echilibrul de putere din instanțe.
În cazul Curții de Apel București, Moroșanu a afirmat că președintele instanței ar avea o influență decisivă asupra numirii vicepreședinților și a președinților de secție, ceea ce ar duce la formarea unei conduceri „formată din oameni loiali”.
„Toată puterea este în mâna președintelui instanței”, spune Raluca Moroșanu.
Ea a susținut că judecătorii de rând nu mai sunt consultați, nu cunosc deciziile colegiului de conducere și nu sunt informați cu privire la hotărârile care le afectează direct activitatea.
„Suntem ca niște angajați ai unui SRL”, a criticat Moroșanu..
Cum decurg alegerile interne
Ca exemplu al acestui control, Moroșanu a descris procedura de alegere a membrilor colegiului de conducere, susținând că ar fi existat situații în care numărul candidaților a fost egal cu numărul locurilor disponibile, fără opțiuni reale de vot.
Relatarea nu a fost însoțită de documente sau dovezi materiale, fiind prezentată ca o experiență personală.
Cea mai gravă acuzație formulată în interviu vizează schimbarea completurilor de judecată. Judecătoarea a afirmat că are convingerea că astfel de modificări se fac pentru a influența dosarele, invocând cazuri în care magistrați care audiaseră martori timp îndelungat ar fi fost înlocuiți brusc, fără solicitări din partea lor.
Nici în acest caz nu au fost indicate dosare concrete sau decizii administrative care să poată fi verificate.
Presiuni pentru soluții blânde și lipsa fricii de corupție
Moroșanu a mai susținut că ar exista o presiune instituțională pentru adoptarea unor soluții indulgente în dosarele penale, în special în materia evaziunii fiscale.
Ea a vorbit despre seminarii de formare profesională în care accentul ar fi fost pus pe achitare și despre mesaje care minimalizau gravitatea acestui tip de infracțiuni.
Ar fi existat mesaje explicite potrivit cărora „evaziunea fiscală nu prea există”. Afirmațiile sunt prezentate ca relatări personale, fără indicarea exactă a datelor sau a materialelor oficiale.
În ceea ce privește corupția, judecătoarea a afirmat că, spre deosebire de trecut, în prezent un magistrat tentat de astfel de fapte nu ar mai avea motive reale de teamă, invocând vulnerabilități ale procedurilor și riscul scurgerii de informații.
„Un judecător tentat de corupție nu are nici cea mai mică teamă”, spune Raluca Moroșanu.
Și aceste acuzații sunt formulate în interviu la nivel general.
Pensiile nu reprezintă problema reală a sistemului
Raluca Moroșanu s-a delimitat de protestele magistraților privind pensiile de serviciu, afirmând că a votat împotriva acestora.
Ea a susținut că adevăratele probleme ale justiției sunt volumul excesiv de muncă, lipsa de personal și infrastructura precară, descriind situații în care zeci de judecători ar împărți aceeași sală de judecată.
În opinia sa, ar exista chiar o încurajare tacită a pensionărilor, pentru a face loc unor magistrați „mai tineri și mai ascultători”.
Victor Ciutacu prezintă o altfel de imagine despre judecătoarea Raluca Moroșanu
În paralel cu valul de susținere publică, jurnalistul Victor Ciutacu a publicat o analiză critică, contestând imaginea de judecătoare-eroină atribuită Ralucăi Moroșanu. Acesta a readus în atenție un dosar concret, extrem de mediatizat, în care magistrata a făcut parte din completul care a schimbat încadrarea juridică a faptelor din tentativă de omor în lovire și alte violențe, într-un caz petrecut într-un jacuzzi.
Potrivit explicațiilor din motivarea instanței, citate de Ciutacu în analiză, judecătorii au apreciat că obturarea căilor respiratorii prin scufundare nu a generat o stare de pericol iminent pentru viața victimei. Instanța a reținut și faptul că nu a putut fi stabilită cu precizie durata asfixierii, martorii neindicând intervale clare.
De asemenea, s-a subliniat că, după episoadele de scufundare, inculpatul i-ar fi permis victimei să iasă la suprafață pentru a respira, iar aceasta nu ar fi necesitat îngrijiri medicale sau acordarea primului ajutor.
Victor Ciutacu a sintetizat critic logica acestei decizii, sugerând că, într-o asemenea interpretare, asfixierea repetată nu ar echivala cu tentativă de omor atâta timp cât victima reușește să respire între episoade.
În acest context, jurnalistul a pus sub semnul întrebării statutul de simbol al luptei împotriva abuzurilor din justiție atribuit judecătoarei Moroșanu, subliniind contrastul dintre poziția sa actuală și o astfel de soluție pronunțată anterior.
