ASF pierde specialiști în plin proces de extindere a atribuțiilor. Reorganizarea autorităților de reglementare începe să producă efecte vizibile

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) traversează o perioadă de ajustări interne, la aproximativ șase luni după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2025. Reducerea veniturilor și reorganizarea unor autorități de reglementare au generat schimbări în structura de personal a instituției. În paralel, ASF preia noi responsabilități rezultate din aplicarea unor reglementări europene complexe, într-un moment în care competiția pentru specialiști din domeniul financiar și digital rămâne ridicată. Evoluțiile apar într-un context în care instituția continuă să supravegheze sectoare care contribuie semnificativ la economia României.

Plecările de personal din ASF coincid cu extinderea responsabilităților de supraveghere

La aproximativ jumătate de an de la aplicarea prevederilor Legii nr. 145/2025, efectele reorganizării autorităților de reglementare și ale modificărilor privind nivelul veniturilor încep să fie resimțite și la nivelul ASF.

În această perioadă, instituția a trecut printr-o serie de ajustări ale structurii de personal, determinate atât de procese interne de reorganizare, cât și de plecări individuale. Schimbările au avut loc pe fondul noilor condiții salariale și al concurenței puternice existente pe piața muncii pentru specialiști cu experiență în domeniul financiar non-bancar.

Potrivit informațiilor disponibile, o parte dintre persoanele care au părăsit instituția dețineau expertiză tehnică relevantă. Situația apare într-un moment în care volumul de activitate și nivelul de complexitate al atribuțiilor ASF sunt în creștere, ceea ce amplifică nevoia de personal calificat.

În același timp, recrutarea și păstrarea specialiștilor în domenii tehnice devin tot mai dificile, în condițiile în care sectorul privat oferă, în numeroase cazuri, pachete de remunerare mai atractive decât cele disponibile în sectorul public.

Noile reguli europene impun competențe tehnice suplimentare

Extinderea responsabilităților ASF este legată și de implementarea unor reglementări europene care adaugă noi obligații de supraveghere și control.

Printre acestea se numără regulamentul MiCA, care stabilește cadrul de reglementare pentru piața criptoactivelor, precum și regulamentul DORA, dedicat consolidării rezilienței operaționale digitale în sectorul financiar.

Aplicarea acestor acte normative presupune dezvoltarea unor capacități suplimentare de analiză și monitorizare, inclusiv în domenii precum supravegherea digitală, securitatea operațională și evaluarea riscurilor asociate noilor tehnologii financiare.

În acest context, raportul dintre resursele umane disponibile și volumul atribuțiilor devine un indicator important pentru capacitatea operațională a instituției. Necesitatea atragerii și menținerii experților cu profil tehnic este cu atât mai mare cu cât cerințele europene presupun competențe tot mai specializate.

Sectorul supravegheat de ASF rămâne stabil și contribuie semnificativ la economie

În pofida acestor provocări interne, piețele aflate sub supravegherea ASF au continuat să funcționeze într-un cadru caracterizat de stabilitate relativă.

Sectorul financiar non-bancar, care include piața asigurărilor, sistemul pensiilor private și piața de capital, rămâne bine capitalizat și continuă să joace un rol important în economia națională.

Contribuția cumulată a acestor segmente este estimată la aproximativ 15% din produsul intern brut al României, ceea ce evidențiază importanța menținerii unei supravegheri eficiente și a unei capacități operaționale adecvate la nivelul autorității.

În acest cadru, continuitatea activității de reglementare și supraveghere este considerată un element esențial pentru păstrarea stabilității financiare și a încrederii investitorilor și participanților la piață.

Autoritățile europene cer explicații privind măsurile adoptate prin Legea nr. 145/2025

Pe fondul acestor evoluții, la nivel european au fost formulate solicitări de clarificare adresate autorităților române în legătură cu modul în care au fost fundamentate măsurile introduse prin Legea nr. 145/2025.

Interesul vizează, printre altele, existența unui studiu de impact realizat înainte de adoptarea actului normativ și efectele pe care reducerea veniturilor și reorganizarea instituțională le-ar putea avea asupra independenței operaționale a autorităților de reglementare.

Demersul face parte din mecanismele obișnuite de monitorizare utilizate la nivelul Uniunii Europene pentru evaluarea funcționării instituțiilor de supraveghere din statele membre.

Autoritățile române urmează să transmită un răspuns în termenul stabilit, iar schimbul de informații se desfășoară în cadrul dialogului instituțional curent privind respectarea standardelor europene referitoare la independența și eficiența organismelor de reglementare.