Antibioticele ieftine din China amenință ultima mare fabrică de penicilină din Europa. Sandoz solicită intervenția Comisiei Europene

Ultima fabrică europeană care produce penicilină printr-un proces complet integrat se confruntă cu dificultăți majore din cauza concurenței produselor ieftine din China. Unitatea Sandoz din Kundl, Austria, riscă să devină neviabilă economic, în condițiile în care producătorii chinezi furnizează antibiotice și ingrediente farmaceutice la prețuri considerabil mai mici. Compania a solicitat Comisiei Europene deschiderea unei investigații antidumping, care ar putea conduce la introducerea unor taxe vamale asupra importurilor chinezești.

Ultima fabrică europeană de penicilină, amenințată de concurența Chinei

Situată la poalele Alpilor austrieci, fabrica Sandoz din Kundl este ultima unitate din Europa care produce penicilină de la începutul până la sfârșitul procesului industrial, inclusiv ingredientele farmaceutice active necesare fabricării antibioticelor.

Viitorul acesteia este însă incert, deoarece producătorii chinezi furnizează pe piața europeană aceleași antibiotice și ingrediente la costuri mult mai reduse, conform Reuters.

Prețurile scăzute reprezintă un avantaj pentru sistemele publice de sănătate din Europa, care urmăresc limitarea cheltuielilor, dar amenință existența fabricii austriece.

După ce mai mulți producători europeni au anunțat închiderea unităților sau transferarea producției în China, fabrica din Kundl a devenit un punct central al dezbaterilor privind capacitatea Europei de a-și asigura independent necesarul de medicamente esențiale.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Sandoz a finalizat, în urmă cu numai trei ani, o investiție de 200 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 225 de milioane de dolari, pentru extinderea capacităților de producție. Din această sumă, 50 de milioane de euro au provenit din fonduri publice.

Stephanie Jedner, managerul unității din Kundl, a avertizat, într-o discuție cu Reuters desfășurată în birourile cu vedere spre rezervoarele industriale ale fabricii și Munții Tirolului, că dispariția producției locale ar face Europa complet dependentă de China pentru aprovizionarea cu penicilină.

China controlează 86% din importurile europene de peniciline și derivați

Penicilina a fost descoperită în 1928, la Londra, de cercetătorul scoțian Alexander Fleming, iar antibioticele din această clasă continuă să fie esențiale pentru tratarea infecțiilor care pot pune viața în pericol.

În prezent, China domină producția ingredientelor necesare pentru aproximativ 1,5 miliarde de doze zilnice de antibiotice administrate anual în Europa.

Datele Eurostat arată că ponderea Chinei în importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați ai acestora, în principal sub formă de ingrediente farmaceutice active (API) comercializate în cantități mari, a crescut de la 44% în 2019 la 86% în 2025.

Creșterea a coincis cu implementarea strategiei industriale chineze Made in China, un program desfășurat pe parcursul unui deceniu, prin care Beijingul a urmărit dezvoltarea capacităților de producție în sectoare cu valoare adăugată ridicată.

În același timp, exporturile europene de peniciline și derivați au ajuns la aproximativ o cincime din nivelul maxim înregistrat la începutul anilor 2000.

Evoluția reflectă transformarea economiei chineze, care a trecut de la producția de textile și activitățile de asamblare la industrii avansate, inclusiv domenii în care Europa avea anterior o poziție puternică, precum industria farmaceutică și producția de mașini-unelte.

Dezechilibrul comercial dintre cele două economii s-a accentuat. În 2025, deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China, calculat pentru schimburile de bunuri, a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi, dublu față de nivelul din 2020.

În acest context, autoritățile europene caută noi măsuri pentru protejarea companiilor și a locurilor de muncă.

Sandoz avertizează asupra riscurilor strategice ale dependenței de Beijing

Într-un document transmis parlamentarilor britanici la începutul acestui an, Sandoz a susținut că menținerea capacității fabricii din Kundl de a aproviziona Europa nu este sustenabilă din punct de vedere comercial fără prețuri mai mari pentru penicilină.

Compania consideră că poziția dominantă a Beijingului în lanțul de aprovizionare cu penicilină reprezintă un risc strategic comparabil cu dependența de China pentru anumite minerale critice.

Potrivit evaluării Sandoz, aprovizionarea cu antibiotice ar putea fi utilizată ca instrument de presiune economică sau în cadrul unor acțiuni de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice.

Producătorul farmaceutic solicită, din acest motiv, un sprijin mai consistent din partea autorităților.

Sandoz estimează că până la 90% dintre ingredientele farmaceutice active utilizate la nivel mondial pentru producerea antibioticelor sunt fabricate în prezent în afara Europei, în special în China sau în India, unde sunt folosite substanțe chimice provenite din China.

Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, consideră că această concentrare a producției trebuie tratată cu atenție, deoarece influența comercială a Beijingului îi oferă posibilitatea de a-și apăra interesele strategice prin intermediul lanțurilor de aprovizionare.

Totuși, folosirea unei asemenea influențe ar putea afecta reputația Chinei.

Spre deosebire de sectorul rafinării pământurilor rare, unde China deține o poziție aproape monopolistă, politica oficială a Beijingului nu prezintă controlul asupra pieței antibioticelor drept o problemă de securitate națională.

Aprovizionarea cu medicamente ar putea deveni un instrument de presiune comercială

China și-a consolidat, de-a lungul anilor, reputația de furnizor de încredere pentru medicamente esențiale și a devenit tot mai activă inclusiv în dezvoltarea produselor farmaceutice avansate.

Cu toate acestea, posibilitatea utilizării ingredientelor farmaceutice în disputele comerciale a provocat îngrijorări în statele occidentale.

În timpul pandemiei de COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale chineze, a sugerat că aprovizionarea cu ingrediente farmaceutice active ar putea fi inclusă în negocierile și disputele comerciale.

Un oficial american aflat în China, care a discutat cu Reuters sub protecția anonimatului, a relatat că reprezentanți chinezi au sugerat, în cadrul unor întâlniri, posibilitatea întreruperii exporturilor de ingrediente farmaceutice active pentru anumite medicamente, ca măsură de represalii într-un conflict comercial.

Ministerul chinez de Externe a transmis că divergențele economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană pot fi soluționate prin dialog și consultări.

Autoritățile de la Beijing și-au reafirmat, totodată, opoziția față de orice formă de protecționism comercial.

Departamentul de Stat al SUA nu a oferit imediat un punct de vedere.

Pentru factorii de decizie europeni, reducerea capacităților de producție într-un sector considerat strategic creează vulnerabilități în eventualitatea unor restricții de aprovizionare, inclusiv în timpul pandemiilor sau conflictelor.

Bostjan Ceh, director pentru dezvoltarea afacerilor la Labena, companie slovenă specializată în cercetare și dezvoltare farmaceutică pe bază de contract, avertizează că pierderea acestei industrii ar afecta grav capacitatea Europei de a gestiona o criză sanitară.

Criza antibioticelor din 2022 a determinat investiții în fabrica din Austria

Anna Mihaylova, specialistă în politici publice la Universitatea de Medicină din Plovdiv, consideră că autoritățile europene au început să trateze producția farmaceutică drept o problemă strategică abia după pandemia de COVID-19.

Criza sanitară a evidențiat dependența Europei de furnizorii asiatici pentru numeroase produse și materiale medicale.

Un nou semnal de alarmă a apărut în 2022, când Europa s-a confruntat cu un deficit de amoxicilină, un antibiotic din clasa penicilinelor produs inclusiv la fabrica din Kundl.

Problemele de aprovizionare au apărut pe fondul creșterii numărului de infecții respiratorii după pandemie.

În 2023, invocând deficitele repetate de antibiotice, Comisia Europeană a aprobat un sprijin financiar de 28,3 milioane de euro pentru extinderea fabricii austriece.

Investiția a permis majorarea capacității de producție cu 20%.

Cu toate acestea, dezvoltarea infrastructurii industriale nu a eliminat dificultățile economice provocate de concurența producătorilor chinezi.

Costurile cu energia și forța de muncă afectează competitivitatea producătorilor europeni

În fabrica din Kundl, procesul de producție a penicilinei începe prin cultivarea unui mucegai verde, utilizat pentru obținerea substanței descoperite de Alexander Fleming în 1928.

Cecile Stolz, responsabilă de unitatea de producție Sandoz din Kundl, a prezentat acest proces într-un recipient de mici dimensiuni, purtând echipamentul de protecție specific activităților farmaceutice.

Descoperirea lui Fleming, care a demonstrat capacitatea mucegaiului de a distruge bacteriile dăunătoare, i-a adus ulterior Premiul Nobel.

Timp de mai mulți ani, China a depins în mare măsură de Europa pentru producția de penicilină și alte medicamente generice.

Ulterior, investițiile industriale ale Beijingului au inversat raportul de dependență.

Analistul Tim Rühlig explică această schimbare prin mai mulți factori, printre care reglementările de mediu mai puțin stricte din China, costurile mult mai reduse cu forța de muncă, subvențiile acordate de stat și investițiile realizate de companiile farmaceutice occidentale pentru reducerea cheltuielilor.

La fabrica Sandoz din Kundl lucrează peste 2.000 de persoane.

Echipa coordonată de Cecile Stolz utilizează rezervoare metalice pentru fermentarea nutrienților necesari obținerii penicilinei.

Procesul industrial presupune un consum ridicat de energie, ceea ce reprezintă un dezavantaj suplimentar pentru producătorii europeni.

Potrivit statisticilor Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025, prețurile energiei electrice plătite de industriile energointensive din Uniunea Europeană au fost, în medie, cu aproape 50% mai mari decât cele din China.

Diferența afectează direct competitivitatea fabricilor europene de antibiotice.

Fabrica Sandoz consumă la fel de multă energie ca un oraș cu peste 130.000 de locuitori

Costurile ridicate ale energiei sunt resimțite puternic la unitatea din Kundl.

Potrivit managerului Stephanie Jedner, fabrica utilizează o cantitate de energie comparabilă cu cea consumată de orașul Innsbruck, care are peste 130.000 de locuitori.

Unitatea industrială funcționează într-un amplasament împărțit de Sandoz cu fostul său grup-mamă, Novartis, și cu producătorul de substanțe chimice BASF.

În timp ce cheltuielile cu energia au crescut, prețurile penicilinei pe piața europeană au stagnat sau au scăzut.

Această evoluție pune presiune asupra rentabilității producției locale, deoarece costurile industriale nu pot fi transferate integral în prețurile de vânzare.

Sandoz susține că posibilitatea de a majora prețurile este limitată atât de concurența internațională, cât și de procedurile prin care statele europene achiziționează medicamente.

Compania critică în special politicile de achiziții publice care acordă prioritate celui mai mic preț, fără să urmărească în aceeași măsură diversificarea surselor de aprovizionare.

Potrivit producătorului, această abordare contribuie la vulnerabilitatea fabricii din Kundl și poate accentua dependența Europei de un număr redus de furnizori externi.

Sandoz cere o investigație antidumping împotriva Chinei

Sandoz acuză producătorii chinezi că introduc pe piața europeană cantități mari de ingrediente farmaceutice active la prețuri foarte scăzute.

În luna martie, compania a depus o plângere la Comisia Europeană privind poziția Chinei pe anumite segmente ale pieței antibioticelor.

Demersul urmărește să demonstreze că ingredientele farmaceutice active utilizate pentru producerea amoxicilinei sunt vândute în Europa la prețuri inferioare costurilor de producție, situație care ar fi susținută de subvențiile acordate în China.

O eventuală investigație antidumping ar putea conduce la introducerea unor taxe vamale asupra produselor chinezești.

Potrivit experților europeni în comerț, oficialilor UE și specialiștilor în China consultați de Reuters, Comisia Europeană ar urma să deschidă în curând investigația.

Momentul exact rămâne însă incert, deoarece instituția europeană are de soluționat un număr mare de plângeri.

Sursele consultate consideră probabilă introducerea unor taxe vamale, în condițiile în care Uniunea Europeană adoptă o poziție tot mai fermă în relațiile comerciale cu Beijingul.

Din cele 23 de investigații antidumping și antisubvenții aflate în desfășurare la nivelul UE, toate, cu excepția a trei, vizează China, fie ca țintă exclusivă, fie împreună cu alte state.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze situația.

Uniunea Europeană ar putea negocia cu Beijingul în loc să introducă taxe vamale

Introducerea taxelor vamale nu reprezintă însă singura soluție posibilă.

Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a anunțat recent un acord cu Beijingul privind reducerea exporturilor chinezești de vehicule hibride, în locul aplicării unor taxe vamale.

Măsura a urmărit sprijinirea producătorilor europeni de automobile, afectați de concurența internațională.

Un mecanism negociat ar putea reprezenta o alternativă și în cazul industriei farmaceutice, deși nu există deocamdată o decizie în acest sens.

În declarațiile sale publice, Beijingul susține că subvențiile acordate industriilor chineze respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Autoritățile chineze acuză, la rândul lor, alte state că adoptă politici protecționiste care afectează funcționarea lanțurilor globale de aprovizionare.

Disputa privind antibioticele se înscrie astfel într-un context comercial mai amplu, în care Uniunea Europeană încearcă să protejeze producția industrială locală, iar China își apără modelul economic și poziția pe piețele internaționale.

Directorul Sandoz critică prețurile extrem de mici ale antibioticelor

Richard Saynor, directorul general al Sandoz, consideră că medicamentele care salvează vieți trebuie să beneficieze de o politică de prețuri care să permită menținerea producției pe termen lung.

Acesta a atras atenția, într-o discuție cu Reuters, asupra diferențelor dintre valoarea medicală a antibioticelor și prețurile la care sunt comercializate.

Potrivit comparației prezentate de directorul companiei, un pachet de antibiotice este vândut în Elveția la un preț mai mic decât un pachet de bomboane Ricola, iar în Regatul Unit poate costa mai puțin decât un baton Mars.

Saynor consideră îngrijorătoare această situație, având în vedere rolul esențial al antibioticelor în tratarea infecțiilor grave.

Directorul Sandoz avertizează că disponibilitatea acestor medicamente este adesea considerată un lucru garantat, iar importanța menținerii capacităților de producție devine evidentă abia atunci când apar probleme de aprovizionare.

Pentru fabrica din Kundl, viitorul depinde atât de evoluția concurenței chineze, cât și de deciziile autorităților europene privind achizițiile publice, sprijinirea producției locale și eventualele măsuri comerciale.