Analist eToro, Bogdan Maioreanu: Turbulențe pe piețele globale după escaladarea conflictului cu Iranul

După o perioadă de calm relativ, o nouă escaladare a conflictului cu Iranul la începutul săptămânii a provocat o creștere accentuată a prețurilor petrolului, iar impactul s-a extins rapid și asupra piețelor bursiere internaționale. Marți, acțiunile asiatice au înregistrat scăderi, în linie cu evoluția negativă de pe Wall Street, pe fondul diminuării optimismului privind eventualele progrese în negocierile dintre Washington și Teheran. În același timp, volumele de tranzacționare din regiune au fost reduse, în condițiile în care piețele din Japonia, China și Coreea de Sud au rămas închise.

Petrolul urcă puternic pe fondul conflictului cu Iranul, piețele globale și Bursa de la București în scădere

Petrolul Brent a crescut cu aproximativ 6%, închizând la aproape 113 dolari pe baril, ceea ce înseamnă o apreciere de 57% de la începutul războiului, pe fondul informațiilor din zona Golfului care au evidențiat fragilitatea acordului de încetare a focului. În același timp, petrolul WTI a închis la 106,42 dolari pe baril, marcând o creștere de 60% față de finalul lunii februarie.

Incertitudinea geopolitică s-a transmis rapid și pe piețele bursiere internaționale. Bursele au înregistrat scăderi, sectorul tehnologic reușind să reziste cel mai bine datorită rezultatelor financiare solide. Indicii americani au încheiat ziua de luni în teritoriu negativ, cu Nasdaq în scădere cu 0,19%, S&P 500 cu 0,41%, iar Dow Jones cu 1,13%.

Și piața de capital din România a resimțit presiunea contextului global, la care s-a adăugat incertitudinea politică de la București. Indicele BET a închis la 28.177 de puncte, în scădere cu 0,30%, iar pe parcursul ultimei săptămâni a cumulat un declin de 3,41%, pe fondul tensiunilor interne și al moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan.

În ciuda escaladării conflictului cu Iranul, piețele financiare rămân în continuare mai sensibile la rezultatele companiilor decât la știrile macroeconomice. În SUA, aproximativ 80% dintre companiile din indicele S&P 500 au raportat rezultate peste așteptări, cu profituri în creștere cu circa 31% față de anul anterior și venituri mai mari cu aproximativ 11%.

Performanța a fost susținută în special de sectoarele tehnologic, comunicații și bunuri de consum discreționare, în timp ce sectorul financiar a avut o contribuție mai modestă. De asemenea, 9 din cele 11 sectoare ale indicelui au înregistrat creșteri de profit de două cifre.

Chiar și fără aportul marilor companii din grupul „Magnificent 7”, profiturile companiilor listate în S&P 500 au crescut în medie cu aproape 20%, suficient pentru a susține evoluția piețelor. În plus, sectoarele ciclice au depășit performanța celor defensive, cu excepția segmentului tech cu capitalizare mare, semnalând o posibilă stabilizare a creșterii economice și menținerea așteptărilor pentru o aterizare lină a economiei.

Piețele europene, sub presiune: profituri slabe, incertitudine crescută și riscuri din conflictul din Golf

Europa continuă să înregistreze o performanță mai slabă comparativ cu alte regiuni, doar 59% dintre companii depășind așteptările privind profiturile, în timp ce câștigurile au crescut cu aproximativ 5% față de anul trecut, iar veniturile au rămas în mare parte stabile. În acest context, sectoarele energetic, tehnologic și financiar își mențin pozițiile, însă bunurile de consum discreționare sunt afectate, iar sectorul sănătății intră pe un trend de creștere negativă.

Analiza actuală indică mai degrabă o poveste a menținerii marjelor de profit, decât a expansiunii economice. Situația este complicată suplimentar de incertitudinile tot mai mari generate de prelungirea conflictului, companiile semnalând costuri crescute cu energia și combustibilul, în special din cauza blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, dar și o cerere mai slabă din partea consumatorilor și vulnerabilități persistente ale economiei chineze.

Aceste presiuni nu sunt încă reflectate complet în rezultatele financiare raportate, însă sunt deja vizibile în prognozele pentru perioada următoare. Cu cât conflictul din Golf se prelungește, cu atât devine mai dificil ca rezultatele financiare actuale să protejeze piețele de o ajustare negativă la nivel macroeconomic.

În plan geopolitic, comandamentul militar al SUA nu a confirmat încă o încălcare oficială a armistițiului, în timp ce Iranul susține că negocierile cu Washingtonul avansează, avertizând totodată SUA și Emiratele Arabe Unite să evite o reimplicare în conflict. Inițiativa „Project Freedom” promovată de președintele Trump, care vizează deblocarea navelor din Golful Persic, riscă la rândul său să devină un nou punct de tensiune.

Strâmtoarea Ormuz rămâne elementul central al disputei, Iranul controlând o mare parte din traficul maritim și condiționând reluarea completă a navigației de ridicarea sancțiunilor și a blocadei asupra porturilor sale. În acest context, energia este transformată într-un instrument de negociere geopolitică.

În prezent, cel mai probabil scenariu indică prelungirea conflictului, cu episoade de escaladare repetată și menținerea prețurilor ridicate la petrol, evoluție care, în timp, ar putea exercita o presiune semnificativă asupra economiei globale.