ANAF impune TVA retroactiv. Zeci de mii de firme riscă blocaje. Ce spune ministrul Finanțelor

Antreprenorii reclamă că ANAF impune TVA retroactiv în controale recente, o practică despre care mediul de afaceri spune că afectează zeci de mii de firme din România. Situațiile vizează în special companii mici care au funcționat ani la rând ca neplătitoare de TVA, folosind exclusiv sistemele statului. Ministerul Finanțelor anunță că fiecare caz trebuie analizat individual.

Antreprenorii reclamă că ANAF impune TVA retroactiv, deși firmele au funcționat conform vectorului fiscal

Antreprenorii reclamă că ANAF impune TVA retroactiv în această perioadă, în urma unor controale fiscale care vizează perioade de mai mulți ani. Potrivit estimărilor din mediul de afaceri, zeci de mii de firme, aproximativ 30.000, ar putea fi afectate de aceste decizii, multe dintre ele fiind companii mici, cu resurse financiare limitate și cu un risc real de a-și închide activitatea.

Situațiile semnalate se referă la firme care au funcționat ani de zile ca neplătitoare de TVA, în baza vectorului fiscal comunicat oficial de autorități. Aceste companii au emis facturi fără TVA, exact conform regimului fiscal aplicabil la momentul respectiv, și au raportat toate operațiunile prin sistemele puse la dispoziție de stat, fără a ascunde activitatea economică.

Reprezentanții mediului de afaceri subliniază că, în aceste cazuri, nu a existat un prejudiciu bugetar real. TVA nu a fost încasată de la clienți și, în mod corespunzător, nu a fost dedusă de beneficiari, deoarece pe facturi nu figura această taxă. Din această perspectivă, statul nu ar fi pierdut venituri fiscale, iar nicio parte nu ar fi obținut un avantaj fiscal necuvenit.

Cu toate acestea, în urma controalelor, ANAF solicită plata unor sume consistente reprezentând TVA calculată retroactiv, la care se adaugă penalități și dobânzi. Antreprenorii afirmă că această abordare creează o ruptură de logică fiscală și pune presiune majoră pe firmele vizate, care nu au posibilitatea de a recupera ulterior TVA de la clienți.

Cum se ajunge la impuneri retroactive și de ce sunt contestate de mediul de afaceri

În ultimele luni, tot mai mulți antreprenori spun că descoperă, în urma controalelor, că li se solicită plata TVA pentru perioade în care au respectat regulile fiscale existente la acel moment. Deși la prima vedere situația pare una tehnică, legată de interpretări fiscale, mediul de afaceri consideră că problema este una de fond, legată de solicitarea unor sume pentru o taxă care, în practică, nu a existat.

Firmele vizate au emis facturi fără TVA, în conformitate cu statutul lor de neplătitor, și nu au colectat această taxă de la clienți. În același timp, beneficiarii nu au dedus TVA, tocmai pentru că aceasta nu era menționată pe documentele fiscale. În aceste condiții, antreprenorii afirmă că nu poate fi vorba despre o taxă neîncasată sau despre un prejudiciu bugetar concret.

Un element central al criticilor îl reprezintă utilizarea sistemelor informatice ale statului. Companiile au raportat activitatea prin e-Factura, au folosit case de marcat conectate la ANAF și au depus declarațiile fiscale cerute de lege. Ani la rând, aceste sisteme au validat operațiunile fără a genera alerte sau notificări privind o eventuală problemă legată de TVA.

În acest context, antreprenorii ridică întrebări legate de rolul acestor sisteme și de momentul intervenției autorităților. Dacă situația fiscală era incorectă, de ce nu a fost semnalată în timp real, având în vedere accesul ANAF la datele raportate? De ce corecțiile apar abia după ani, sub forma unor impuneri retroactive care includ penalități semnificative?

Reprezentanții mediului de afaceri spun că, astfel, se conturează percepția unei capcane fiscale.

„Nu o eroare corectată la timp, ci o situație tolerată, validată și lăsată să se acumuleze, pentru ca ulterior să fie sancționată masiv”, susțin ei.

Aplicarea jurisprudenței europene și riscul de infringement pentru România

Un alt punct sensibil semnalat de antreprenori este modul în care ANAF invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în deciziile de impunere. Autoritatea fiscală folosește hotărâri europene care permit calcularea TVA „din preț”, așa cum este cunoscut din cauza Tulică și Plavoșin, atunci când acest lucru este favorabil statului.

Problema apare, potrivit mediului de afaceri, atunci când această jurisprudență este aplicată selectiv. Curtea de Justiție a stabilit nu doar modalități de calcul al TVA, ci și limite clare privind solicitarea acestei taxe. Printre principiile enunțate se numără faptul că TVA este suportată de consumatorul final, că un contribuabil care a acționat cu bună-credință nu poate fi sancționat pentru erorile sau pasivitatea administrației și că, în lipsa colectării și deducerii TVA, nu există un prejudiciu bugetar real.

Antreprenorii avertizează că, în practica recentă a controalelor fiscale, aceste elemente esențiale din jurisprudența europeană sunt ignorate sau tratate superficial, deși ele stabilesc limite clare privind momentul și condițiile în care TVA poate fi solicitată de autoritățile fiscale.

„Se păstrează doar fragmentul care mărește suma de plată, nu și principiile care protejează contribuabilul. De aici apare senzația de aplicare selectivă a regulilor, în funcție de cine câștigă. Nu este întâmplător că unele dintre aceste cazuri au ajuns deja la Comisia Europeană, care a acordat număr de dosar și le analizează la nivelul Direcției responsabile de TVA. Asta arată că nu vorbim despre nemulțumiri izolate, ci despre posibile probleme sistemice în modul în care legislația europeană este aplicată în România”, arată aceștia.

TVA fiind un domeniu armonizat la nivelul Uniunii Europene, interpretarea finală aparține Curții de Justiție, nu autorităților naționale. Antreprenorii atrag atenția că aplicarea selectivă a regulilor europene poate expune România la proceduri de infringement, dincolo de impactul direct asupra firmelor afectate.

Reacția ministrului de Finanțe: clarificări de la ANAF, caz cu caz

În acest context, reacția ministrului de Finanțe a fost solicitată public. Alexandru Nazare a declarat marți că situațiile semnalate de antreprenori trebuie analizate punctual și că rolul ANAF este de a oferi clarificări pentru fiecare caz în parte.

„În privința chestiunilor legate de antreprenori și de cum sunt clasificate anumite tipuri de acțiuni sau cheltuieli pe care le au, acestea sunt lucruri pe care trebuie să le clarifice ANAF și cred că o va face în cel mai scurt timp pentru a găsi soluțiile cele mai bune astfel încât să clarificăm anumite chestiuni în discuție, dar în același timp nici să avem un regim care să fie discriminatoriu pentru antreprenori. Dar această discuție trebuie purtată factual, cu date, pe fiecare caz în parte”, a răspuns ministrul Alexandru Nazare.