Fraudă cu peste 2.000 de mașini second-hand. ANAF: Prejudiciul depășește 26 de milioane de lei

Inspectorii antifraudă ai ANAF au descoperit un mecanism transfrontalier prin care peste 2.000 de autoturisme second-hand ar fi fost introduse pe piața din România cu evitarea plății corecte a TVA. Prejudiciul estimat depășește 26 de milioane de lei, iar autoritățile au pus deja sub sechestru sau indisponibilizare conturi și bunuri de peste 21 de milioane de lei.

Inspectorii ANAF au făcut verificări în cinci județe și au colaborat cu autoritățile fiscale din alte state

Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a desfășurat verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, într-o investigație privind comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand.

Pentru stabilirea traseului tranzacțiilor, inspectorii români au colaborat și cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

În urma verificărilor a fost identificat un mecanism prin care peste 2.000 de autoturisme ar fi ajuns pe piața românească, în timp ce obligațiile fiscale aferente tranzacțiilor erau evitate sau diminuate.

ANAF estimează prejudiciul produs bugetului general consolidat la peste 26 de milioane de lei.

Pentru recuperarea banilor, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra sumelor disponibile în conturi bancare, dar și asupra unor bunuri mobile și imobile. Valoarea totală a acestora este de 21,34 milioane de lei.

Firme din Ungaria și Slovacia ar fi fost folosite succesiv în circuitul mașinilor

Mecanismul identificat de inspectori ar fi implicat societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia.

Acestea erau utilizate succesiv pentru achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA în România. Atunci când codul de TVA al uneia dintre societăți era anulat, operațiunile continuau prin intermediul altei firme, fără schimbarea modului de operare și a circuitului comercial.

Mașinile erau apoi comercializate în România, iar documentele folosite nu ar fi reflectat traseul real al tranzacțiilor.

Potrivit ANAF, scopul mecanismului era diminuarea artificială a bazei de impozitare, ascunderea provenienței intracomunitare a autoturismelor și evitarea obligațiilor fiscale.

Facturi și contracte fictive ar fi fost folosite pentru a ascunde furnizorul real

Inspectorii au identificat și suspiciuni privind întocmirea în România a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia.

În circuit ar fi fost introduse facturi sau contracte completate fictiv ori în alb. În alte situații erau întocmite succesiv contracte între persoane fizice, astfel încât furnizorul real al autoturismului să nu mai poată fi identificat din documentele prezentate.

Schema ar fi inclus și persoane interpuse. Unele dintre persoanele ale căror nume figurau în documentele verificate de ANAF au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor.

Probleme au fost descoperite și în cazul actelor utilizate pentru înmatricularea mașinilor. Unele documente erau emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat că ar fi efectuat respectivele operațiuni comerciale.

Unele mașini apăreau în acte la mai puțin de 30% din prețul facturat în Germania

O altă diferență importantă a fost descoperită prin compararea documentelor comerciale.

În anumite cazuri, valoarea autoturismelor înscrisă în actele prezentate pentru înmatriculare în România reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania.

ANAF consideră că aceste diferențe indică o diminuare artificială a bazei de impozitare.

Investigația a mai arătat că întregul circuit ar fi fost coordonat din România. Persoanele implicate identificau autoturismele în Germania, foloseau codurile de TVA ale societăților din străinătate și promovau mașinile pe platforme online sau în parcuri auto.

Tot acestea puneau autoturismele la dispoziția cumpărătorilor, întocmeau actele de vânzare și încasau banii.

În aceste condiții, inspectorii consideră că activitatea economică se desfășura în realitate în România, în timp ce societățile din Ungaria și Slovacia erau folosite pentru a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme.

ANAF continuă verificările pentru a stabili dimensiunea completă a activității, pentru recuperarea integrală a prejudiciului și pentru aplicarea măsurilor legale.