Alocații mai mici pentru elevi și preșcolari, de la 292 la 100 lei. Ce vor primi în schimb, dacă n-au absențe. Proiect de lege

Parlamentarii UDMR propun modificarea sistemului de alocații prin reducerea lor și introducerea unei burse de prezență pentru elevi și preșcolari din România, ca răspuns la abandonul școlar ridicat, cu scopul de a crește participarea la educație prin condiționarea sprijinului financiar.

UDMR propune alocații mai mici și burse pentru elevii care nu lipsesc de la școală

Un nou proiect legislativ depus la Senat de parlamentari UDMR propune o schimbare semnificativă a sistemului de alocații, prin introducerea unei „burse de prezență” pentru elevi și preșcolari. Inițiativa are ca scop declarat reducerea abandonului școlar și creșterea participării la educație, în condițiile în care România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană.

Proiectul prevede diminuarea alocației de stat pentru copiii cu vârste între 3 și 18 ani de la 292 de lei la 100 de lei. Diferența rezultată ar urma să fie redirecționată către un sistem de burse acordate condiționat de prezența la cursuri. Potrivit documentului depus la Senat miercuri, 29 aprilie 2026, această bursă de prezență ar fi destinată atât preșcolarilor, cât și elevilor care frecventează învățământul preuniversitar, indiferent dacă este de stat sau privat.

Inițiativa legislativă este susținută de 37 de parlamentari, iar printre inițiatori se numără și Szabo Odon, vicepreședinte al Comisiei de învățământ. Conform propunerii, elevii care participă constant la cursuri ar putea primi o bursă lunară de cel puțin 250 de lei. Pentru a beneficia de acest sprijin, aceștia trebuie să fi obținut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la finalul anului școlar precedent.

În aceste condiții, suma totală acordată unui copil ar putea ajunge la 350 de lei lunar, însă doar dacă sunt respectate criteriile de prezență stabilite. Proiectul introduce astfel o legătură directă între sprijinul financiar și participarea la ore, definind frecventarea cursurilor ca prezența zilnică în unitățile de învățământ, cu excepția absențelor motivate.

În cazul preșcolarilor, sunt permise cel mult cinci absențe nemotivate pe lună fără pierderea bursei.

Peste 33.000 de elevi abandonează anual școala, iar peste 400.000 de copii sunt în afara sistemului educațional în România

Inițiatorii proiectului de lege susțin că măsura este necesară pentru combaterea abandonului școlar, invocând date îngrijorătoare. Potrivit acestora, România se confruntă cu cea mai gravă criză a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană, rata înregistrată în anul 2023 fiind de 16,6%. În același timp, numărul copiilor aflați în afara sistemului educațional rămâne foarte ridicat, fiind estimat la sute de mii la nivel național.

Vicepreședintele Comisiei de Învățământ, Szabo Odon, susține că modelul propus nu este unul nou, existând precedente în România. Odon amintește că, înainte de anul 2006, alocația era condiționată de prezența la școală printr-un mecanism administrativ, iar sistemul ar fi dat rezultate.

Ulterior, această prevedere a fost modificată, după ce Curtea Constituțională a stabilit că alocația reprezintă un drept al copilului și nu poate fi condiționată. În opinia lui Odon, măsurile punitive, precum amenzile aplicate părinților, nu sunt eficiente, iar o astfel de intervenție ar fi mai potrivită, întrucât în trecut s-a dovedit funcțională.

„Țara noastră se confruntă cu cea mai gravă criză a abandonului școlar din Uniunea Europeană, rata de părăsire timpurie a școlii în anul 2023, a fost de 16,6%. A mai fost acest sistem în care alocația era condiționată de prezență la școală și a mers. Nu merge cu aceste amenzi, trebuie să recunoaștem…

Singura modalitate aceasta ar fi acest tip de intervenție. În momentul în care a funcționat, s-a văzut clar că a mers. Bursă în zona vulnerabilă ar putea ajunge pentru zona de grădiniță undeva la 500 lei. (…)

Acesta este deja suma pentru care, fiți siguri, pe zonele vulnerabile vor merge toți copiii la grădiniță. 100% vor fi aduși la școală copiii”, a precizat Odon.

În prezent, legislația prevede sancțiuni pentru părinții care nu asigură participarea copiilor la școală, amenzile fiind cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei, inclusiv în cazul refuzului semnării contractului educațional. Cu toate acestea, inițiatorii consideră că stimulentele financiare ar avea un impact mai mare decât sancțiunile.

Proiectul de lege extinde sprijinul și pentru preșcolari, inclusiv prin burse sociale și de prezență. Potrivit lui Odon, în zonele vulnerabile suma acordată pentru grădiniță ar putea ajunge la aproximativ 500 de lei, nivel considerat suficient pentru a încuraja participarea aproape integrală a copiilor la educația timpurie.

România se află în prezent pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește educația timpurie, având o rată de participare de doar 12,3%, mult sub media europeană și sub ținta de 45% stabilită pentru anul 2030. Dacă proiectul de lege va fi adoptat, noul sistem ar urma să intre în vigoare începând cu anul școlar 2027–2028, iar alocațiile ar urma să fie indexate anual în funcție de rata inflației. Pentru a deveni aplicabil, proiectul trebuie să parcurgă întregul proces legislativ și să fie aprobat de Parlament.

Datele incluse în expunerea de motive a proiectului de lege arată că, în fiecare an, peste 33.000 de elevi abandonează școala.

În același timp, potrivit organizației Salvați Copiii, în 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani se aflau în afara sistemului de educație, ceea ce reprezintă 18,7% din populația rezidentă din această categorie de vârstă. Datele Eurostat indică faptul că, în 2023, România a înregistrat cea mai ridicată rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană, de 16,6%, în timp ce media la nivel european a fost de 9,5%.

În acest context, inițiatorii proiectului de lege susțin că măsurile propuse ar putea contribui la reducerea inegalităților din sistemul educațional și la creșterea participării la educație, în special în mediul rural, unde riscul de abandon școlar este considerat mai ridicat.