UPDATE 22:49 32,71% dintre bucureșteni au ieșit la vot
La alegerile parțiale pentru funcția de primar general al Bucureștiului, desfășurate duminică, prezența la vot a fost semnificativ mai redusă față de scrutinul din 2024.
Până la ora 21:00, au participat 32,71% dintre alegătorii înscriși, ceea ce reprezintă aproape 590.000 de persoane.
Comparativ, la alegerile din anul precedent, până la aceeași oră, se înregistrase o prezență de 39,26%.
Datele oficiale indică astfel o scădere notabilă a implicării cetățenilor în procesul de alegere a primarului Capitalei.
În total, la alegerile locale parțiale din 7 decembrie, 704.941 de români au votat.
Procentajul cu cei mai mulți români care au ieșitla vot a fost înregistrat în județul Dolj. Aici prezența a fost de 72,86%.
UPDATE: Aproape 700.000 de români au votat până la ora 20:00. Prezență slabă la vot în București
Prezență slabă la vot la alegerile locale parțiale. Până la această oră, aproape 700 de mii de români au votat. În Capitală, bucureștenii nu s-au mobilizat. Până la ora 20:00, au votat aproape 573 de mii de alegători.
Cei mai mulţi votanţi sunt în Sectorul 6, unde aproape 117.330 de alegători au mers deja la urne.
La alegerile din iunie 2024, în același interval orar, prezența era de 36,06%.
Procesul de vot se încheie la ora 21:00, fără posibilitatea de prelungire.
UPDATE 18:00. Aproape 600.000 de români au votat până la 18:00
Prezență vot ora 18:00: conform datelor oficiale, 491.905 bucureşteni au votat deja, respectiv 27,27% prezență la vot la ora 18:00.
Cei mai numeroşi sunt votanţii din categoria de vârstă 45 – 64 de ani, aceştia reprezentând 38,3 % din total, urmaţi de cei de peste 65 de ani, care reprezintă 28,12% din total.
Cei mai numeroşi sunt votanţii din sectorul 6, unde aproape 102.000 de alegători au votat deja.
La alegerile din iunie 2024, la aceeaşi oră, prezenţa era 29,4 %.
La nivel național, votaseră deja 594.383 de persoane (527.922 în mediul urban și 66.461 în mediul rural). Asta înseamnă o prezență la vot de 26,79%.
UPDATE 17:00. Prezența la vot crește. Peste 531.000 de români au votat până la 17:00
Prezența la vot a crescut. Până la ora 17:00, puțin peste 531.00 de români au votat, dintre care, peste 439.000 doar în Municipiul București. Buzăul ocupă al doilea loc cu aproximativ 68.600 de votanți.
Circa 472.500 de persoane au votat în urban, iar în rural puțin sub 60.000.
În București, prezența la vot la ora 17:00 este de 24,45%.
UPDATE 15:30: Prezența la vot crește. Peste 450 000 de români au votat până la 15:30
Prezența la vot a crescut. Până la ora 15:30, peste 450 de mii de români au votat, dintre care, peste 373 de mii doar în Municipiul București. Buzăul ocupă al doilea loc cu aproape 57 de mii pe votanți.
Aproape 400 de mii de persoane au votat în urban, iar în rural aproape 50 de mii.
În București, cei mai numeroşi sunt votanţii din sectorul 6, unde peste 73.000 de alegători au votat deja.
UPDATE 13:00: ALEGERI LOCALE PARŢIALE 2025. Prezența la vot în timp real
Prezența la vot până la ora 13:00: Aproape 300 de mii de români au votat la alegerile locale parțiale. În București, până la această oră, au votat aproape 240 de mii de alegători. Capitala este urmată de Buzău cu peste 36 de mii de voturi. Prezența la vot în celelalte județe este extrem de slabă, până în 3-4 mii de persoane.
Vezi aici prezența la vot în timp real!
La alegerile locale din iunie 2024, prezența la aceeași oră în București fusese de 9,41%, cu 170.381 de votanți.
La alegerile locale din septembrie 2020, prezența în București la ora 11:00 a fost de 8,95% (162.911 votanți).
Duminică, 7 decembrie 2025, la nivel național, prezența la aceeași oră este de 6,28% (139.297 alegători).
Pe baza tendinței actuale, se estimează că prezența finală la urne în București ar putea fi în jur de 30%, ceea ce înseamnă că viitorul primar general ar putea fi ales cu voturile a mai puțin de 10% din totalul bucureștenilor cu drept de vot.
Prezența la vot: Până la această oră, au votat aproape 120 000 de români. În Capitală au votat aproape 93 de mii de bucureșteni. Cel mai mare număr de votați este în Capitală. Și în Buzău avem aproape 16 mii de voturi. Prezența la vot este foarte slabă la această oră.
Alegeri pentru Primăria Capitalei: 17 candidați pe buletinul de vot, doi retrași din cursă
În București, pentru funcția rămasă vacantă după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte, s-au înscris și se regăsesc pe buletinul de vot 17 candidați. Doi dintre aceștia – Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici – și-au anunțat ulterior retragerea, primul în favoarea candidatului liberal Ciprian Ciucu, iar al doilea în sprijinul social-democratului Daniel Băluță.
Pentru scrutinul de duminică sunt înscriși 11 candidați susținuți de partide politice și șase independenți.
Prima poziţie de pe buletinele de vot este ocupată de Cătălin Drulă (USR), urmat de Ciprian Ciucu (PNL), Burcea George-Valentin – Partidul Oamenilor Tineri; Alexandrescu Anca-Nicoleta – Alianţa electorală,„Dreptate pentru Bucureşti” dintre Alianţa pentru Unirea Românilor şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat; Băluţă Daniel – Partidul Social Democrat. Lazăr Rareş – Partidul România în Acţiune, Gheorghe Vlad-Dan – candidat independent, Negrotă Angela – candidat independent, Ciceală Ana-Maria – Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate, Creţu Oana – Partidul Social Democrat Unit, Macovei Gheorghe – Partidul România Mare, Florea Liviu-Gheorghe – Partidul Naţional Tărănesc Maniu Mihalache, Lasca Mihai-Ioan – Patrioţii Poporului Român, Teodorovici Eugen-Orlando – candidat independent, Neţoiu Gheorghe – candidat independent, Trifu Dănut-Angelo – candidat independent, Filip Constantin-Titian – candidat independent.
Până la această oră, au votat aproape 19 000 de persoane, dintre care, aproape 16 mii doar în București.
Alegeri pentru președinția Consiliului Județean Buzău: opt candidați în cursă
Tot duminică au loc alegeri pentru conducerea Consiliului Județean Buzău, după ce social-democratul Lucian Romașcanu a renunțat la funcție pentru a prelua un post la Curtea de Conturi Europeană. Opt candidați își dispută poziția: Marcel Ciolacu, Ștefăniță Avrămescu (AUR), Mihai Răzvan Moraru (independent, susținut de PNL și USR), Silviu Iordache (independent), Gabriel Pană (ACT), Adrian Dogaru (SOS România), Dragoș Brânzea (POT) și Mihai Budescu (PRM).
Cum se votează: documente necesare și proceduri pentru alegătorii cu carte de identitate electronică
Alegătorii pot vota doar la secția de votare la care sunt arondați în funcție de domiciliu sau reședință.
Pot vota în localitatea de reședință doar cei care și-au stabilit reședința cu mai mult de 6 luni înainte de 7 decembrie și a căror reședință este încă valabilă în ziua scrutinului.
Cetățenii care și-au stabilit reședința cu mai puțin de 6 luni înainte de ziua votului pot vota exclusiv în localitatea de domiciliu.
Cetăţenii români pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
– cartea de identitate model 1997, cartea de identitate simplă;
– cartea electronică de identitate;
– carte de identitate provizorie;
– buletinul de identitate
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
– şi carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii care sunt cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene și care au domiciliul sau reședința în România pot vota pe baza actului de identitate, însoțit de documentul care confirmă adresa din România, ori a certificatului de înregistrare sau a cărții de rezidență permanentă, după situație.
Cetățenii români care votează folosind cartea electronică de identitate nu trebuie să prezinte separat dovada domiciliului sau a reședinței. La scanarea documentului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, adresa se afișează automat. Astfel, procedura este aceeași ca în cazul utilizării vechiului tip de act de identitate: documentul este prezentat operatorului pentru scanare și verificare în SIMPV.
Persoanele care doresc să voteze, dar nu dețin un act de identitate valabil, pot solicita emiterea unei cărți de identitate provizorii. Majoritatea serviciilor de evidență a persoanelor din județul Buzău, București și din localitățile aflate în circumscripțiile unde au loc alegeri vor avea program cu publicul inclusiv duminică.
Proiect pilot destinat alegătorilor cu dizabilități de vedere
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) implementează un proiect-pilot pentru facilitarea exercitării dreptului de vot de către alegătorii cu dizabilități de vedere la alegerile locale parțiale de duminică. Inițiativa se desfășoară în șase centre de votare din București, câte unul în fiecare sector, incluzând în total 24 de secții de votare.
Proiectul se realizează în colaborare cu Asociația Nevăzătorilor din România, având ca obiectiv principal oferirea posibilității alegătorilor cu dizabilități de vedere de a vota „în condiții de autonomie și cu respectarea secretului votului”, fără a depinde obligatoriu de un însoțitor.
Alegătorul cu dizabilități de vedere are dreptul să fie asistat de un însoțitor ales de el, care nu poate fi membru al biroului electoral, al personalului acreditat sau al candidaților.
În cadrul proiectului-pilot, sunt utilizate șabloane de vot și materiale auxiliare adaptate, care permit votul independent și informat. Aceste materiale conțin informații despre procedura de vot, candidați și poziționarea lor pe buletinul de vot și sunt disponibile în alfabet Braille, în format text compatibil cu dispozitivele și aplicațiile folosite de alegători și în format audio.
Materialele sunt realizate de AEP împreună cu Asociația Nevăzătorilor din România, astfel încât conținutul și formatul să corespundă nevoilor specifice ale persoanelor cu probleme de vedere. În fiecare centru de votare implicat în proiect există câte o secție dotată cu cabină de vot accesibilizată, având o lățime de un metru și o poliță ajustabilă pe înălțime de 30 de centimetri
Cum se stabilește rezultatul scrutinului
Conform legii, alegerile pentru consilieri, primari și președinți ai consiliilor județene sunt valabile indiferent de numărul alegătorilor prezenți la vot.
-
Funcția de primar: centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În cazul unui balotaj, se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni după primul tur, la care participă doar candidații aflați în această situație.
- Funcția de președinte al consiliului județean: centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție județeană. Este declarat câștigător candidatul cu cele mai multe voturi valabil exprimate. În caz de egalitate, se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni după primul tur, la care participă doar candidații aflați în această situație.
