Senatul respinge revenirea la alegerea primarilor în două tururi. PSD, PNL și UDMR au votat împotriva proiectului

Senatul a respins marți propunerea legislativă care prevedea revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. Inițiativa, depusă de parlamentari AUR și susținută de USR și Pace-Întâi România, nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată, fiind blocată de voturile PSD, PNL și UDMR.

Senatul a blocat propunerea susținută de AUR și USR

În urma votului din plen, proiectul a înregistrat 48 de voturi pentru, 56 împotrivă și o abținere. Astfel, propunerea nu a trecut de prima cameră sesizată.

Potrivit datelor afișate pe site-ul Senatului, cele 48 de voturi favorabile au provenit de la 25 de senatori AUR, 16 senatori USR, cinci senatori ai formațiunii Pace-Întâi România și doi senatori neafiliați.

De partea cealaltă, împotriva proiectului au votat 33 de senatori PSD, 12 senatori PNL, opt senatori UDMR și trei senatori neafiliați.

Deși inițiativa legislativă aparține AUR, aceasta a beneficiat și de sprijinul USR, partid care a susținut în mod constant revenirea la sistemul de alegere a primarilor în două tururi.

PSD a apărat sistemul actual de alegere într-un singur tur

În timpul dezbaterilor din plen, reprezentanții PSD au susținut că actualul sistem electoral este cel mai potrivit pentru desemnarea autorităților locale.

Potrivit argumentelor prezentate de social-democrați, alegerea primarului într-un singur tur reflectă direct opțiunea cetățenilor și permite desemnarea celui considerat cel mai potrivit pentru administrarea unei localități. Reprezentanții PSD au susținut că un al doilea tur poate favoriza negocierile și tranzacțiile politice între partide, în timp ce primul tur exprimă mai fidel voința alegătorilor.

În această logică, PSD consideră că sistemul actual oferă o bază mai solidă pentru buna administrare a comunităților locale.

„Suntem în situația în care facem politică, dar pe de altă parte trăim în niște orașe, comune care vrem să fie bine administrate. Să fiu bine înțeles, ambele opțiuni sunt opțiuni viabile. Cred totuși că relația dintre cetățean și politician este corectă în primul tur, pentru că acolo omul alege gospodarul. În turul doi intervine tranzacția politică. Chiar dacă, în termeni de legitimitate, e un procent mai mare în această tranzacție din perspectiva bunei administrări a unei localități, s-ar putea ca votul direct al cetățeanului să spună cel mai bine cum trebuie administrată o urbe. Deci din acest punct de vedere, cred că pentru alegerea primarului, pentru buna administrare a unei comunități este mai corect această opțiune, dintr-un singur tur”, a declarat senatorul PSD Robert Cazanciuc.

Inițiatorii susțin că actualul sistem și-a atins limitele

În expunerea de motive care însoțește proiectul, inițiatorii argumentează că actualul mecanism de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene nu mai răspunde suficient intereselor comunităților locale.

AUR susține că alegerea într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate, limitează legitimitatea aleșilor și capacitatea acestora de a genera dezvoltare locală în concordanță cu interesele cetățenilor.

Inițiatorii au amintit că până în anul 2012 România a utilizat sistemul cu două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor, al doilea tur fiind organizat atunci când niciun candidat nu obținea peste 50% din voturile valabil exprimate în primul tur.

„Actualul sistem de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale – primarul și președintele consiliului județean – într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate – și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acelor aleși de a genera o dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor. Alegerea lor într-un tur unic nu este specifică culturii politice românești, având în vedere că, până în 2012, a funcționat scrutinul în două tururi, în situația în care nu se înregistra din primul tur alegerea unui candidat care obținea peste 50% din voturile valabil exprimate ale cetățenilor”, a subliniat AUR în expunerea de motive a proiectului.

Cum ar fi funcționat noul sistem propus

Proiectul prevedea că un candidat ar fi fost declarat ales primar sau președinte de consiliu județean încă din primul tur doar dacă ar fi obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, respectiv peste 50%.

Dacă niciun candidat nu ar fi atins acest prag, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după primul. În această etapă ar fi participat doar primii doi candidați clasați după numărul de voturi obținute.

Textul legislativ stabilea că ales ar fi fost candidatul care întrunea majoritatea voturilor valabil exprimate.

„Este declarat ales primar sau președinte de consiliu județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”, prevede proiectul.

Reguli speciale pentru situații de balotaj

Inițiativa legislativă reglementa și situațiile excepționale. Astfel, dacă mai mulți candidați s-ar fi aflat la egalitate pentru ocuparea locului al doilea după primul tur, urma să fie organizat un nou scrutin la care ar fi participat toți candidații aflați în această situație.

După desfășurarea celui de-al doilea tur, mandatul ar fi revenit candidatului care obținea cel mai mare număr de voturi.

Proiectul prevedea inclusiv procedura pentru cazul în care cei doi candidați rămași în cursă după primul tur ar fi obținut același număr de voturi în turul decisiv. În această situație, un nou tur de scrutin ar fi fost organizat în termen de două săptămâni.

De asemenea, dacă unul dintre candidații calificați pentru turul final ar fi decedat sau s-ar fi aflat în imposibilitatea de a participa la alegeri, biroul electoral de circumscripție l-ar fi declarat câștigător pe celălalt candidat, fără organizarea unui nou scrutin.

Deși a fost respins de Senat, proiectul nu este definitiv respins. Propunerea legislativă va fi transmisă Camerei Deputaților, care are rolul de for decizional în acest caz și va avea ultimul cuvânt asupra unei eventuale reveniri la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin.