Senatul a votat în regim de urgență legea pentru parcuri fotovoltaice. România încearcă să evite o penalizare de 770 de milioane de euro din PNRR

România a accelerat un demers legislativ major în domeniul energiei, adoptând în Senat o propunere considerată esențială pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar care a generat dezbateri intense privind riscurile economice și de securizare a terenurilor statului. Proiectul vizează dezvoltarea de parcuri fotovoltaice pe terenuri administrate de stat și a fost adoptat în regim de urgență, într-un vot-fulger, pe fondul presiunii termenelor europene.

Parlamentul grăbește reforma energetică pentru a respecta termenul PNRR

Plenul Senatului a votat marți, în calitate de prim for sesizat, cu 81 de voturi „pentru”, o propunere legislativă care, dacă nu ar fi fost îndeplinită, ar fi atras o penalizare de peste 770 de milioane de euro din partea Comisiei Europene în cadrul PNRR. Proiectul reprezintă Reforma 1 din Jalonul 509, cu termen limită de implementare stabilit pentru 31 august 2026.

Inițiativa a trecut într-un ritm accelerat prin Parlament, fiind analizată în aceeași zi în șase comisii: Energie, Agricultură, Juridică, Ape, Mediu și Administrație. Contextul este considerat excepțional, având în vedere că există alte propuneri legislative care nu primesc rapoarte de la comisii nici după 60 de zile și sunt adoptate tacit.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a fost prezent fizic la dezbateri și a susținut adoptarea proiectului, subliniind importanța închiderii jalonului din PNRR.

„Este o tentativă a statului român prin care pe terenurile agricole de slabă calitate și care pot fi folosite pentru altceva decât agricultură, să putem instala capacități de producere de energie regenerabilă prin sisteme fotovoltaice sau prin sisteme eoliene, respectiv capacități de stocare, generând o procedură scurtă de 6 luni prin care toate autorizațiile se emit și beneficiarul să poată înceapă producerea sau stocarea energiei electrice pe aceste terenuri agricole de la ADS identificate ca neproductive, în construcții sau de slabă calitate pentru activitatea agricolă, după care procedurile sunt reglementate să putem urgenta punerea în practică a acestor planuri de afaceri”, a spus el.

Propunerea legislativă permite utilizarea terenurilor agricole neproductive sau degradate

Propunerea legislativă permite utilizarea terenurilor agricole neproductive sau degradate, care nu sunt potrivite pentru agricultură, ca zone destinate accelerării investițiilor în surse regenerabile de energie. Aceste terenuri vor putea fi folosite pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice, dar și pentru alte capacități de producere a energiei verzi.

În plus, proiectul prevede că terenurile statului administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS), inclusiv cele aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură, vor putea fi utilizate pentru astfel de investiții. Procedura include licitații publice cu strigare pentru concesionarea terenurilor desemnate ca zone de accelerare, în vederea realizării de noi capacități de producție din surse regenerabile.

România și-a asumat în raport cu Uniunea Europeană obiectivul de a atinge cel puțin 32% energie curată din surse regenerabile.

În Senat, proiectul a fost susținut de ministrul Tanczos Barna

În Senat, proiectul a fost susținut de ministrul Tanczos Barna, care a explicat că statul urmărește valorificarea terenurilor de slabă calitate sau neproductive prin instalarea de capacități fotovoltaice, eoliene și sisteme de stocare a energiei. Acesta a arătat că procedura ar permite o accelerare semnificativă, astfel încât autorizațiile să poată fi emise în aproximativ șase luni, după care beneficiarii să poată începe producția sau stocarea energiei electrice.

El a explicat și dificultatea stabilirii unui preț de pornire pentru concesiune, motiv pentru care s-a optat pentru o formulă de licitație competitivă cu strigare, în care prețul este determinat de concurența dintre producătorii de energie. Totodată, a fost menționat că, dacă modelul nu își atinge obiectivele, poate fi modificat ulterior prin reglementări suplimentare. De asemenea, condițiile legate de termenele de implementare (6, 12 sau 46 de luni) pot fi incluse în contractele de concesiune, fără a fi obligatoriu prevăzute în lege.

Senatorul AUR Eugen Șipoș a propus introducerea unor amendamente de tip „clauză anti-speculă”, precum și o redevență compusă dintr-o componentă fixă pe hectar sau pe megawatt și o componentă variabilă raportată la energia produsă sau la veniturile brute din vânzare.

Petrișor Peiu a avertizat că proiectul ar putea conduce la concentrarea terenurilor statului în mâinile unui număr redus de companii

Președintele grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a avertizat că proiectul ar putea conduce la concentrarea terenurilor statului în mâinile unui număr redus de companii, care ar putea bloca ulterior dezvoltări alternative. El a criticat lipsa unor garanții clare privind concesionarea pe termen lung, inclusiv absența unui preț de pornire și a unei redevențe bine definite, considerând că acest cadru ar putea permite blocarea proiectelor de interes public.

În opinia sa, există riscul ca terenurile să fie preluate în mod strategic de anumite firme, sub pretextul urgenței legislative, fără mecanisme suficiente de protecție împotriva speculei.

„Sub masca urgenței ni se propune un proiect cu multe lucruri nelămurite. Terenurile pot fi concesionate unor firme, teoretic ar trebui să facă acolo panouri fotovoltaice. Ei bine, nu cred că este normal ca ADS să nu facă singur aceste investiții. Cine oprește ADS să facă parcuri fotovoltaice? Nimeni. Dar ideea de a da în concesiune pe 49 de ani și a nu avea un preț al concesiunii și a nu avea o redevență, sunt două pericole foarte mari. Acest cadru legal făcut sub imperiul urgenței poate duce la situația ca un grup de firme să preia terenurile și să blocheze eventuale proiecte pe care alții le vor avea”, a avertizat acesta.

Senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal, președinte al Comisiei de Energie, a respins criticile, susținând că legislația existentă permite deja simplificarea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor pentru proiecte regenerabile. El a precizat că terenurile ADS se află într-un regim juridic diferit.

„Aș dori să subliniez, pentru a vă liniști, două lucruri. Deja este în vigoare este o lege care simplifică scoaterea din circuit agricol a terenurilor de categorie 3 și 4 pentru proiecte regenerabile, este în vigoare, iar terenurile ADS intrau în altă categorie juridică. Legat de concesionarea pe 49 de ani, dacă nu se realizează nimic 6 luni pe acele terenuri, atunci se reziliază de drept acest contract și terenul rămâne în proprietatea ADS”, a declarat el.

Ministrul Tanczos Barna a explicat că modelul de concesiune ales este unul de test, în care statul utilizează licitația competitivă pentru a determina valoarea terenurilor în funcție de profitabilitatea proiectelor de energie regenerabilă. Acesta a comparat mecanismul cu o competiție între producători de energie, excluzând competiția cu alte tipuri de utilizatori de terenuri, precum agricultorii.

Senatorul PACE Ninel Peia a criticat modelul de concesiune

Senatorul PACE Ninel Peia a criticat modelul de concesiune, propunând în schimb înființarea de companii mixte între stat și investitori privați, pe model de parteneriate public-private. Acesta a dat exemplul zăcământului Groningen din Olanda, unde statul a deținut o participație semnificativă în exploatarea resurselor și a beneficiat de o mare parte din venituri prin taxe și impozite.

El a susținut că statul ar trebui să devină partener direct în proiecte strategice, nu doar să concesioneze terenuri la prețuri reduse, argumentând că astfel s-ar putea maximiza beneficiile economice și controlul asupra resurselor.

„Nu înțeleg sub nicio formă cum statul nu poate să-și valorifice la maxim resursele strategice. Dacă este un teren bine poziționat care poate fi conectat rapid la rețeaua electrică, atunci ăsta este un activ, eu ca stat nu mai trebuie să concesionez.

Trebuie să ne uităm ce au făcut alții în alte țări și dau exemplul zăcământului Groningen de gaz din Olanda. Ce a făcut statul acolo? Nu a concesionat zăcământul de gaz ci a făcut două SPV-uri, o companie unde statul a fost acționar 50% și avea acel zăcământ și au venit două companii mari care au adus know-how și aveau câte 25%. Acea nouă companie, având resursa și cele două companii asociate, au mers pe piața liberă, s-au împrumutat de bani și au dat drumul la zăcământ.

Dintr-un total de 460 de miliarde de euro cât a scos zăcământul, statul a câștigat, per total, cu taxe, impozite, 80%. Intenția e bună, dar de ce statul român prin ADS are un teren și nu face un SPV și face o licitație? Haideți să nu mai concesionăm, haideți ca prin această lege statul să devină partener, să intre în parteneriat public-privat cu resursa, iar ceilalți să vină cu know-how și cu bani. Știți cum zic americanii, două fraze: „Show me the money” și „Give me the f****** money”.

De ce nu putem să facem acest lucru? De ce nu poate să facă ADS-ul și să cheme companiile care au expertiză și bani? Dar noi ce facem? Dăm ieftin, concesionăm pe 3 lei, să ne fie ușor, să fie să nu fie rău”, a spus el.

Ministrul a admis că astfel de modele de investiții pot fi dezvoltate în viitor, fără a exclude schimbări ulterioare de strategie.

România are în total 45 de ținte și jaloane de implementat în cadrul PNRR, toate cu termen limită 31 august 2026. Dintre acestea, nouă sunt acte normative care trebuie adoptate prin vot în Parlament. În acest context, proiectul adoptat de Senat reprezintă un pas important în îndeplinirea obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană.