Adrian Negrescu avertizează după amenzile privind ROBOR. Nota de plată va ajunge la clienți

Controversa legată de amenzile record aplicate de Consiliul Concurenței celor zece bănci implicate în procedura de stabilire a ROBOR continuă să genereze reacții. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că sancțiunile ar putea avea efecte importante asupra pieței bancare și asupra costurilor suportate de clienți.

Adrian Negrescu avertizează asupra unor posibile efecte în piața bancară

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că decizia Consiliului Concurenței riscă să genereze efecte importante asupra arhitecturii financiare și de reglementare din România.

Acesta a afirmat că sancțiunea aplicată băncilor, în lipsa unor explicații suplimentare privind impactul concret al presupusei coordonări asupra ROBOR, ar putea produce consecințe cu efect direct asupra pieței interbancare și, indirect, asupra clienților.

„Decizia Consiliului Concurenței, fără niște explicații care să stea în picioare dincolo de ‘efectele de fracțiuni de procent ROBOR’ bazate pe e-mail-uri și discuții pe Whatsapp, riscă să destabilizeze profund arhitectura financiară și de reglementare din România. Și nu e o glumă. Poate deveni realitate destul de repede pentru că această amendă uriașă poate să declanșeze o serie de efecte colaterale cu impact direct asupra pieței interbancare și, în ultimă instanță, asupra buzunarelor noastre”, a explicat, luni, Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe Facebook.

Potrivit lui Negrescu, unul dintre primele efecte ar putea fi apariția unei stări de nervozitate în sistemul bancar. El susține că băncile ar putea deveni mai prudente în relațiile dintre ele și ar putea prefera să utilizeze facilitățile oferite de Banca Națională a României în locul tranzacțiilor de pe piața interbancară.

În opinia sa, un astfel de comportament ar putea conduce la reducerea lichidității din piața interbancară și la o creștere a volatilității dobânzilor dintre bănci.

Negrescu apreciază că aceste evoluții ar putea afecta activitatea de creditare, prin condiții mai stricte și costuri mai ridicate pentru finanțări.

„Deși Banca Națională a insistat în repetate rânduri că mecanismul de formare a indicelui ROBOR este ancorat structural în evoluția dobânzii cheie, acțiunea Consiliului Concurenței modifică fundamental comportamentul prudențial al băncilor comerciale. În noul context, băncile pot adopta o strategie defensivă, preferând mai degrabă să apeleze la facilitățile de creditare oferite direct de BNR decât să mai efectueze tranzacții de împrumut între ele, pe piața secundară. Ce înseamnă asta? Putem asista, destul de repede, la o reducere drastică a lichidității din piața interbancară”, este de părere Negrescu.

Consultantul economic vorbește despre impactul asupra imaginii sistemului bancar

Adrian Negrescu consideră că decizia Consiliului Concurenței generează și o problemă de imagine pentru întregul sector financiar.

Acesta arată că există poziții diferite între Consiliul Concurenței și Banca Națională a României în ceea ce privește funcționarea mecanismului ROBOR, situație care poate ridica semne de întrebare pentru investitori și agențiile de rating.

Consultantul economic susține că, dacă argumentele autorității de concurență se confirmă, atunci se poate pune problema modului în care a funcționat sistemul sub supravegherea autorităților. Pe de altă parte, dacă poziția BNR și a băncilor va fi validată de instanțe, atunci decizia Consiliului Concurenței ar putea fi percepută ca o măsură excesivă.

Negrescu afirmă că băncile vor încerca să își apere poziția în instanță, inclusiv prin argumentul că evoluția ROBOR a urmat în mod constant deciziile de politică monetară ale BNR.

El amintește și precedentele litigii dintre bănci și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în care instituțiile de credit au obținut câștig de cauză în instanță.

„În trecut, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat mai multe bănci pentru presupuse practici neconforme la calculul dobânzilor, însă instituțiile financiare au câștigat ulterior toate procesele în instanță. Dacă în actualul dosar nu există o bancă care să fi recunoscut fapta în schimbul unei clemențe (fapt nedeclarat în comunicatul oficial), Consiliul Concurenței riscă un eșec major în fața judecătorilor. În cazul în care decizia va fi desființată în instanță, statul român nu doar că va returna sumele, dar va fi obligat să plătească și daune morale și comerciale uriașe, transformând o victorie populistă de moment într-un dezastru bugetar pe termen lung”, apreciază specialistul.

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi de 3,73 miliarde de lei

Reacția consultantului economic vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei.

Autoritatea a concluzionat că instituțiile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice referitoare la nivelul ROBOR.

Consiliul Concurenței susține că independența cotațiilor din cadrul procedurii de fixing este esențială, în special pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus și nu poate constitui un indicator suficient de relevant.

ROBOR continuă să influențeze calculul dobânzilor pentru numeroase credite acordate persoanelor fizice înainte de 2019, precum și pentru creditele acordate companiilor și unor instituții publice.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate se fac venit la bugetul de stat.