Adevărul despre etnia Elenei Udrea. A fost pusă să răspundă direct: Ești țigancă sau nu?

Elena Udrea a făcut o serie de declarații personale despre copilărie, educație și începuturile carierei sale, într-o discuție de aproape două ore. Fostul ministru a vorbit deschis despre perioada școlii, despre complexele pe care le-a avut în tinerețe și despre primele câștiguri obținute după terminarea facultății. Mărturiile au fost făcute în cadrul unui dialog amplu, în care a rememorat momente definitorii din viața sa.

Elena Udrea vorbește despre anii de școală și ambiția de a fi mereu printre cei mai buni

Elena Udrea a rememorat în cadrul podcastului  lui Damian Drăghici, perioada copilăriei și a adolescenței, explicând că educația a reprezentat una dintre principalele priorități ale familiei sale și că a avut permanent ambiția de a obține rezultate foarte bune la școală. Fostul ministru a povestit că și-a dorit constant să fie printre cei mai buni elevi și că a urmat unul dintre cele mai bune licee din orașul natal.

Amintindu-și anii de studiu, aceasta a explicat că rezultatele sale școlare au fost, în general, foarte bune, iar dorința de a reuși profesional a determinat-o să acorde o importanță majoră educației.

„Am fost foarte bună. Adică am vrut să fiu permanent prima. Am urmat cel mai bun liceu din Buzău. E adevărat că în liceu, fiind deja altă vârstă, anturajul n-a mai fost premiant cu premiul întâi, cum a fost toată școala generală. Însă, pentru mine, școala era ceva extrem de important. Trebuia să învăț, pentru că aveam de ajuns undeva. Și ăla era drum”, a spus Elena Udrea.

În cadrul aceleiași discuții, fostul ministru a fost întrebat și despre zvonurile sau speculațiile care au apărut de-a lungul timpului în spațiul public despre faptul că „ar fi țigancă”. Subiectul a fost abordat direct în dialogul purtat, iar Udrea a răspuns fără ezitare la întrebarea foarte directă: „Ești țigancă sau nu?”.

„Măi, nu sunt. Și am zis mereu, nu aș avea nimic. Mi-a zis ăsta, cum îl cheamă, prietenul meu altfel. Așa l-a pus-o să am. Care din politică a fost și el în politică. Și acolo a fost ministrul Culturii.

Mădălin, scuze, așa. Mi-a spus Mădălin mereu. Dom’le, da, Elena este țigan. Am zis, măi, Mădălin, fii atent, eu n-am nicio problemă. Mama se supără când te aude. Zic, eu n-am nimic, pentru că, până la urmă, n-aș avea nicio problemă”, a declarat Elena Udrea.

Mădălin Voicu, a fost invitat prin 2011 la o emisiune a lui Mihai Morar unde a afirmat:

„Mă abţin, pentru că Elena Udrea este co-etnică de-a mea. Nu vreau să spun mai multe, dar ştiu ce vorbesc, pentru că le cunosc “pedigree-ul” tuturor. Sunt sigur de ce spun”, a declarat la acea vreme Mădălin Voicu.

Complexele tinereții și momentul în care Elena Udrea a început să câștige primii bani

În continuarea dialogului, Elena Udrea a vorbit despre perioada de după adolescență și despre complexele pe care le-a resimțit o perioadă lungă, în special din cauza originii sale și a faptului că provenea din mediul rural.

Ea a explicat că sentimentul de nesiguranță legat de acest aspect a persistat chiar și în perioada facultății și că a început să dispară abia după ce a intrat în viața profesională și a devenit independentă financiar.

„Mult. Mult timp”, a spus Elena Udrea, întrebată cât timp s-a simțit „fata de la țară”.

Fostul ministru a detaliat apoi că aceste complexe au fost depășite treptat, în special după terminarea facultății, când a început să lucreze și să câștige bani din propria muncă.

„Oh, da, sigur, sigur, da. Până după ce am terminat sfârșitul facultății și după ce am terminat facultatea, când am intrat în avocatură, am început să câștig proprii banii, mi-am cumpărat prima mea mașină din banii câștigați făcea în societăți comerciale.

Când am câștigat prima sută de dolari în 1996, am terminat facultatea și am câștigat prima sută de dolari, am făcut o societate pentru o cunoștință. Așa ușor se câștigă 100 de dolari”, a povestit Elena Udrea.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului realizat de Damian Drăghici, unde fostul ministru a discutat pe larg despre experiențele personale, inclusiv despre perioada petrecută în detenție și despre impactul pe care această etapă l-a avut asupra vieții sale și a relației cu familia.