UPDATE 21:52 – Premierul Groenlandei și cel al Danemarcei reafirmă suveranitatea, după anunțul unui „cadru de acord” discutat de Trump și NATO
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reacționat ferm după ce președintele american Donald Trump a anunțat existența unui „cadru de acord” privind Groenlanda, rezultat al discuțiilor purtate la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nielsen a declarat joi, la Nuuk, că „nimeni altcineva în afară de Groenlanda și Regatul Danemarcei nu are dreptul să încheie acorduri privind insula”, subliniind că suveranitatea și integritatea teritorială a Groenlandei reprezintă „linia noastră roșie”.
Liderul de la Nuuk a precizat că nu cunoaște conținutul concret al acordului invocat de Trump și a reiterat că orice discuție despre viitorul insulei trebuie să respecte dreptul Groenlandei la autodeterminare.
„Ne dorim un dialog pașnic privind viitorul nostru”, a spus Nielsen, adăugând că salută declarația lui Trump prin care acesta a exclus, pentru prima dată explicit, recurgerea la forță pentru impunerea pretențiilor americane asupra Groenlandei.
La rândul său, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat, înaintea summitului Consiliului European de la Bruxelles, că suveranitatea Groenlandei „nu poate fi negociată și nu poate fi schimbată”. Întrebată dacă insula ar putea găzdui baze americane suverane, Frederiksen a răspuns negativ, subliniind că nu au existat negocieri cu NATO privind transferul de suveranitate.
Premierul danez a precizat însă că Danemarca și Groenlanda sunt deschise să colaboreze cu Statele Unite pentru consolidarea acordului bilateral de apărare din 1951, care permite deja prezența militară americană pe insulă. „Dacă acest acord poate fi extins, nu este ceva ce am respinge”, a afirmat Frederiksen, insistând că orice modificare trebuie făcută „în mod corespunzător”, cu implicarea tuturor celor trei părți.
În acest context, Frederiksen a avertizat că ambițiile lui Trump privind Groenlanda riscă să afecteze relațiile transatlantice și a cerut o prezență permanentă a NATO în regiunea arctică. Ea a subliniat că situația rămâne „dificilă și gravă”, dar că există progrese în direcția unei cooperări mai clare în materie de securitate în Arctica.
Știrea Inițială
SUA şi Danemarca discută viitorul Groenlandei la Davos
Renegocierea Acordului Apărării din 1951, actualizat în 2004, cu privire la Groenlanda, a fost confirmată de surse apropiate discuţiilor purtate miercuri, la Davos, între preşedintele american Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit AFP.
În acest context diplomatic, SUA şi Danemarca vor renegocia Acordul Apărării din 1951, actualizat în 2004, cu privire la Groenlanda, ideea fiind legată de adaptarea actualului cadru de securitate la noile realităţi strategice din regiunea arctică.
Sursele citate au precizat că întâlnirea nu a vizat o schimbare radicală a statutului Groenlandei, ci o actualizare a mecanismelor de cooperare militară, în condiţiile în care importanţa Arcticii creşte constant pe agenda de securitate euro-atlantică. Discuţiile s-au concentrat pe aspecte tehnice şi strategice, fără a fi prezentate public detalii concrete despre forma finală a unui nou acord.
Potrivit aceleiaşi surse, securitatea Arcticii urmează să fie consolidată printr-un efort coordonat, la care vor participa şi state europene. Accentul a fost pus pe responsabilitatea comună în cadrul NATO şi pe necesitatea unei prezenţe adaptate la riscurile emergente din zonă.
Totodată, sursele au subliniat că ideea amplasării unor baze americane în Groenlanda, aflate sub suveranitatea Statelor Unite, nu a fost evocată în aceste negocieri. Acest aspect a fost menţionat explicit pentru a tempera speculaţiile apărute în spaţiul public înainte şi după întâlnirea de la Davos.
Acordul din 1951 şi rolul militar american în Groenlanda
Acordul de Apărare semnat în 1951 între Statele Unite şi Danemarca, şi actualizat în 2004, oferă Forţelor Armate americane un cadru larg de operare pe teritoriul Groenlandei. Conform acestui document, armata americană beneficiază de o libertate extinsă de acţiune, cu obligaţia de a informa în prealabil autorităţile daneze cu privire la activităţile desfăşurate.
În prezent, Statele Unite dispun de o singură bază militară în Groenlanda, situată la Pittufik, cunoscută anterior ca baza aeriană Thule. Aceasta se află în nordul insulei arctice şi reprezintă un punct strategic major pentru infrastructura de apărare a SUA.
În perioada Războiului Rece, americanii au exploatat aproximativ zece baze militare pe teritoriul Groenlandei, reflectând importanţa strategică a insulei în confruntarea geopolitică dintre marile blocuri. De-a lungul timpului, prezenţa militară a fost redusă, însă relevanţa zonei a rămas ridicată.
Instalaţia de la Pittufik joacă în continuare un rol esenţial în sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, fiind integrată în reţeaua de avertizare timpurie şi monitorizare a spaţiului aerian din regiunea arctică.
Implicarea NATO şi poziţiile liderilor implicaţi în problema legată de Groenlanda
Pe fondul discuţiilor dintre SUA şi Danemarca, mai multe state membre NATO analizează posibilitatea consolidării propriei prezenţe în Groenlanda. În acest sens, a fost trimis deja un prim contingent de militari, cu misiunea de a evalua condiţiile necesare unei astfel de consolidări.
Germania, Franţa, Norvegia şi Regatul Unit se numără printre ţările care au trimis aceşti primi militari pe insulă. Scopul declarat este pregătirea unei eventuale Misiuni NATO, structurată după modelul celor existente în Marea Baltică sau pe flancul estic al Alianţei, în vederea contracarării ameninţărilor percepute din partea Rusiei.
În paralel, după săptămâni de declaraţii publice tensionate, Donald Trump a anunţat miercuri seara, la Davos, existenţa „cadrul unui viitor acord” cu privire la Groenlanda, potrivit afirmaţiilor sale. Declaraţia a fost făcută de preşedintele american fără a oferi detalii concrete despre conţinutul sau limitele acestui posibil acord.
Preşedintele Statelor Unite a evitat să precizeze dacă un eventual compromis ar putea duce la obţinerea de către SUA a posesiei teritoriului autonom danez, idee pe care a susţinut-o în repetate rânduri, argumentând necesitatea asigurării securităţii în faţa Rusiei şi Chinei.
La rândul său, secretarul general al NATO a oferit o clarificare publică, precizând că „subiectul suveranităţii acestui teritoriu autonom danez nu a fost abordat în discuţiile sale cu Donald Trump”, declaraţia fiind făcută de Mark Rutte într-un interviu acordat Fox News.
Merz: Europa trebuie să se întărească într-o lume a rivalităţii marilor puteri
Cancelarul german Friedrich Merz a catalogat drept „o veste bună” decizia preşedintelui american Donald Trump de a renunţa la tarifele vamale anunţate pentru 1 februarie împotriva statelor europene, în contextul discuţiilor privind Groenlanda. Totuşi, el a avertizat că Statele Unite îşi „remodelează radical” politica externă, ceea ce afectează fundamentele ordinii internaţionale.
„Această lume nouă a marilor puteri se construiește pe putere, pe forță și, la nevoie, pe utilizarea forței. În pofida tuturor frustrărilor și furiei din ultimele luni, să nu ne grăbim să abandonăm parteneriatul transatlantic.
Noi, europenii, noi, germanii, știm cât de prețioasă este încrederea pe care se bazează NATO. O lume în care contează doar puterea este un loc periculos — mai întâi pentru statele mici, apoi pentru puterile medii și, în cele din urmă, chiar pentru marile puteri”, a declarat Merz joi, într-un discurs susținut la World Economic Forum de la Davos
Într-un discurs susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Merz a arătat că lumea intră într-o nouă eră a marilor puteri, construită pe forţă şi influenţă, un context pe care l-a descris drept „inconfortabil”. În acest cadru, liderul german a cerut statelor europene să acţioneze rapid pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi a competitivităţii economice, fără a abandona însă alianţa transatlantică şi NATO.
Merz a avertizat că o ordine globală dominată exclusiv de putere este periculoasă, invocând experienţa istorică a Germaniei din secolul XX. Totodată, el a subliniat importanţa consolidării poziţiei economice a Europei prin noi acorduri comerciale, considerând esenţială aplicarea acordului UE–Mercosur, în pofida întârzierilor politice recente.
