Traian Băsescu afirmă că parteneriatul România–SUA rămâne solid, iar SUA își mențin rolul central în NATO prin trimiterea tancurilor Abrams în România
Traian Băsescu a spus la România TV că relația dintre România și Statele Unite rămâne una solidă și stabilă, indiferent de declarațiile sau comportamentul lui Donald Trump. El a explicat că supărările legate de Trump sunt trecătoare, dar parteneriatul strategic dintre România și SUA este bine consolidat și nu depinde de întâlniri punctuale sau de speculații din presă.
Fostul președinte a arătat că adevărata dovadă a angajamentului american este strategia de apărare a SUA, publicată recent, în care se spune clar că Statele Unite își păstrează rolul central în NATO. Astfel, ideea că SUA s-ar retrage din NATO nu este susținută de documentele oficiale.
El a menționat că, recent, comandantul Forțelor Aliate din Europa a fost la București și că SUA vor schimba modul în care sunt prezente în România, prin trimiterea, prin rotație, a unor unități de tancuri Abrams. Acest lucru arată că relația militară dintre România și SUA este normală și stabilă. În plus, România are deja pe teritoriul ei militari francezi, polonezi, turci și aproximativ o mie de militari americani, în total circa 3.500 de soldați NATO.
Băsescu a subliniat că, deși Trump a creat agitație prin declarațiile sale, documentele oficiale ale Pentagonului sunt cele care contează. România rămâne solidară cu Europa, pentru că este parte a Uniunii Europene și trăiește în acest spațiu. În același timp, parteneriatul strategic cu SUA este valabil și nu a fost anulat de americani.
El a explicat că trimiterea tancurilor Abrams în România este un semnal important, pentru că acestea sunt echipamente de atac, nu de apărare, și arată seriozitatea angajamentului militar. Structura forțelor NATO din România a fost adaptată împreună cu aliații, în special cu Franța, pentru a fi eficientă în caz de nevoie.
„Pe Trump o să te-nfurii, cum mă-nfurii și eu, pe urmă îmi trece, dar relația România-Statele Unite este o relație solidă, consolidată, chiar dacă, să spunem, toată lumea a făcut din întâlnirea Nicuşor, Dan, Trump o chestiune fundamentală. Nu e o chestiune fundamentală. Dacă vreți, fundamentală este strategia de apărare a Statelor Unite care a ieșit acum câteva zile și în care scrie negru pe alb că Statele Unite își mențin rolul central în NATO. Deci toată povestea pleacă din NATO este infirmată de documentul oficial al strategiei de apărare a Statelor Unite. Mai mult decât atât, zilele trecute a fost la București comandantul Forțelor Aliate din Europa, generalul Grinchevici. Iar rezultatul este că Statele Unite vor schimba structura prezenței în România și vor detașa prin rotație unități de tancuri Abrams. Deci nu avem nicio surpriză din punct de vedere al relației România-Statele Unite. Mai mult decât atât, trupele pe care deja le avem, franceze și poloneze, plus Turcia și o mie de militari americani, înseamnă un contingent de 3.500 de militari NATO pe teritoriul României.
Deci suntem în drumul normal. Chiar dacă domnul Trump, prin declarațiile lui a stârnit vâlvă, documentul care a ieșit de la Pentagon este documentul Armatei Statelor Unite. România rămâne solidară cu Europa, pentru că trăim aici. Una-i una, alta-i alta. Avem un parteneriat strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite, pe care Statele Unite nu l-au denunțat. Dar detașează în România o unitate de tancuri Abrams, ceea ce înseamnă o unitate ofensivă. Tancurile nu sunt mijloace de luptă defensive, unitate ofensivă, ceea ce e un lucru extrem de semnificativ, dar probabil a fost construită structura de forțe împreună cu francezii. Francezii, care sunt dislocați la cinci cu o mie de militari, tehnica de luptă cu care au venit a trebuit să fie adaptată structura de forțe în așa fel încât să fie eficientă la nevoie”, a punctat fostul șef de stat.
Traian Băsescu spune că inițiativa lui Trump privind Consiliul pentru Pace nu afectează România
Traian Băsescu a spus că poziția României, inclusiv legată de Consiliul pentru Pace, nu va avea consecințe negative. În opinia sa, Trump încearcă să slăbească structuri internaționale importante, precum Consiliul de Securitate al ONU, lucru care nu va fi acceptat de marile puteri ale lumii, deoarece acestea au drept de veto și interese majore acolo.
El a mai afirmat că acest Consiliu pentru Pace este mai degrabă o inițiativă personală a lui Trump, care nu a fost luată în serios de statele importante. La reuniune au participat doar câteva țări mici, precum Ungaria și Slovacia, în timp ce marile state europene și Marea Britanie au lipsit.
Băsescu consideră că ideea destrămării ordinii mondiale este exagerată și mai degrabă o temă jurnalistică. România este în Uniunea Europeană, la fel ca Danemarca, iar interesele sale sunt legate de Europa, nu de America.
El a explicat că prezența SUA în Europa nu este un favor făcut europenilor, ci ține și de interesele americane de securitate. Statele Unite le cer europenilor să investească mai mult în apărare, deoarece americanii au probleme serioase în zona Asia-Pacific.
Totuși, strategia de apărare a SUA arată că pericolul din partea Rusiei este considerat moderat și că statele de pe flancul estic pot face față, cu sprijin, în viitorul apropiat. SUA nu renunță la responsabilitatea față de estul Europei și își păstrează obligațiile, mai ales în ceea ce privește descurajarea nucleară.
„Eu am convingerea că nu va avea niciun fel de consecințe poziția României, indiferent care ar fi ea legată de participare la Consiliul pentru Pace. Și personal, dacă îmi permiteți o analiză, dacă te uiți la ce își propune Trump să facă, este clar că vrea distrugerea cele mai eficiente structuri pe care o are unul, distrugerea Consiliului de Securitate, ceea ce nu vor accepta celelalte mari puteri, pentru că acest Consiliu de Securitate are 5 mari puteri cu drept de veto: Rusia, Statele Unite, China, Franța, Marea Britanie. Niciuna din marile puteri n-a venit la Consiliul pentru Pace, care este de fapt o jucărie pe care domnul președinte Trump o construiește pentru domnia sa. Dar nu cred că va fi acceptată. Mă uitam, nu-i nici o țară serioasă din Uniunea Europeană. Ți-a dus Fico și Orban, două țări mici, nesemnificative în ponderea Uniunii Europene, dar marile state europene, Franța, Germania, Olanda, Spania, nu s-au dus, cum nu s-a dus nici Marea Britanie, care ține la menținerea structurilor așa cum ele au rezultat din al doilea război mondial”, a precizat fostul președinte al României.
Traian Băsescu susține că SUA au renunțat la opțiunea militară în Groenlanda, mizând pe negocieri și pe interesele strategice legate de resurse
Băsescu a spus că poziția unită a Uniunii Europene și explicațiile militarilor americani l-au făcut pe Trump să dea înapoi în privința Groenlandei. El a arătat că o invazie acolo ar fi aproape imposibilă din cauza condițiilor extreme.
Interesele de securitate ale SUA în Groenlanda sunt deja acoperite de un acord semnat în 1951 cu Danemarca, care le permite americanilor să aibă baze militare acolo. Acest acord urmează să fie actualizat, iar discuțiile vor continua, fără a exista riscul unei intervenții militare.
În opinia sa, situația Groenlandei seamănă cu cea din Venezuela, unde SUA au fost interesate mai ales de resursele naturale. Deși Maduro era vizat oficial pentru probleme de justiție, adevăratul interes al americanilor a fost petrolul Venezuelei. La fel, în Groenlanda, resursele din subsol sunt de mare interes pentru SUA.
Traian Băsescu a concluzionat că soluția a fost găsită prin negocieri și că, în final, Statele Unite rămân o democrație funcțională. Chiar dacă au un președinte imprevizibil, instituțiile americane continuă să funcționeze normal.
„Povestea cu se destramă ordinea mondială este, după părerea mea, mai degrabă jurnalistică decât reală. Suntem în Uniunea Europeană. Danemarca este o țară a Uniunii Europene. Noi trăim aici, în Europa, nu în America. Avem parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite și, atenție, prezența Statelor Unite în Europa nu este o favoare neapărat făcută Europei. Nu este o favoare. Sunt și interesele Statelor Unite de a-și proiecta puterea. Este adevărat. Statele Unite ne atenționează: „Dragi europeni, avem probleme foarte mari în Asia Pacific, noi, Statele Unite. Nu vă mai putem substitui în totalitate obligațiile voastre de a vă apăra propriile țări, de a apăra Uniunea. Investiți ca să fiți capabili să vă apărați.” Dar atenție, dacă citiți cu înțelegere strategia de apărare, acolo se spune că Statele Unite cer Europei să se doteze și spun că pericolul Federației Ruse este un pericol moderat, căruia statele din flancul estic îi pot face față în viitorul apropiat. Nu se derobează de responsabilitatea față de flancul estic. Din potrivă, spun că la nevoie vor interveni pe zonele critice și se referă la această obligație ca și noi să participăm mai mult, atâta timp cât este vorba de războiul clasic. Este evident că, prin mențiunea că e vorba de războiul convențional, își mențin toate obligațiile din punct de vedere al protecției unui război nuclear. Deci și le mențin pentru că fac referire la obligațiile noastre strict la războiul convențional. Și poziția corectă și solidaritatea Statelor Uniunii Europene l-au făcut pe Trump să facă pasul înapoi. Și eu sunt convins că nu numai poziția Statelor Uniunii Europene, ci și poziția militarilor americani, care au explicat ce înseamnă invadarea Groenlandei: dificultățile pentru o armată să invadeze, te invadezi dacă îți stai. Și cum stai, că acolo armată de ocupație nu merge. N-ai cum să stai în condițiile alea de mediu. Iar interesele de securitate ale Statelor Unite sunt acoperite în primul rând de acordul pe care Statele Unite îl au cu Groenlanda și Danemarca încă din 1951, acord prin care au dreptul să aibă oricâte baze militare au nevoie pe teritoriul Groenlandei.
Lucru care acum probabil trebuie consolidat printr-o îmbunătățire a acordului, aducerea lui la zi. Se vor continua negocierile pentru a se vedea condițiile de acces ale Armatei Statelor Unite în Groenlanda, și nu va fi nici o acțiune militară împotriva Groenlandei din partea Statelor Unite, ceea ce eu înțeleg. Oricât de multă bunăvoință aș avea să nu-l suspectez pe președintele Trump de dezinformare, mi se pare evident că suntem în aceeași situație ca și în Venezuela, adică goana după resurse.
În Venezuela, dacă problema era aducerea lui Maduro în fața justiției, sunt de acord cu asta, dacă a existat un mandat al justiției americane prin care Maduro trebuie judecat, e foarte bine că Statele Unite nu au făcut tot ce a trebuit pentru ca Maduro să fie dus în fața instanțelor care l-au condamnat. Dar asta nu înseamnă că e omul știețiu, că e o resursă a poporului venezuelan. Este evident că Statele Unite au avut ca țintă și pe Maduro, dar resursele formidabile de țiței pe care le are Venezuela au fost principalul motiv. La fel cum este și povestea Groenlandei. Zăcămintele care sunt în subsolul Groenlandei sunt probabil de mare interes pentru Statele Unite. Cert este că s-a găsit o soluție și s-a trecut la discuții, la negocieri pe tema Groenlandei, ceea ce arată că, până la urmă, America rămâne tot America. Chiar dacă are un președinte mai zmuncit, până la urmă structurile statului american, structurile democratice, lucrează”, a zis fostul președinte al României.
