Ilie Bolojan nu le-ar fi spus românilor tot adevărul. A încălcat una din regulile obligatorii ale UE. Adrian Câciu: „Nu e bine deloc!”

Adrian Câciu avertizează că principala problemă a execuției bugetare din 2025 nu este deficitul, ci depășirea ratei de creștere a cheltuielilor primare nete peste plafonul stabilit de Comisia Europeană. Potrivit acestuia, noile reguli fiscale europene mută accentul de pe deficit pe dinamica cheltuielilor, iar România riscă acum sancțiuni din cauza angajamentelor asumate și imposibil de respectat.

Adrian Câciu avertizează asupra riscurilor bugetare din 2025 și critică negocierile României cu Comisia Europeană

Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor, a atras atenția asupra unei probleme majore legate de execuția bugetară a României în 2025, subliniind că dificultatea reală nu este nivelul deficitului, ci depășirea ratei de creștere a cheltuielilor primare nete față de plafonul stabilit de Comisia Europeană.

Potrivit acestuia, noile reguli fiscale europene schimbă complet modul în care este evaluată disciplina bugetară, iar autoritățile române nu ar fi gestionat corect negocierile și angajamentele asumate.

Fostul ministru a explicat pe Facebook că evaluarea preliminară pentru 2025 indică o rată de creștere a cheltuielilor primare nete de aproximativ 4,2%, în timp ce Comisia Europeană a permis României un maximum de 2,8% în cadrul procedurii de deficit excesiv.

În acest context, el a precizat că, începând din 2024, pentru Comisia Europeană contează mult mai puțin nivelul deficitului bugetar exprimat ca pondere în PIB sau calculat pe metodologii diferite, precum cash sau ESA, și mult mai mult dinamica cheltuielilor primare nete.

De ce nu mai contează deficitul în evaluarea Comisiei Europene?

Adrian Câciu a arătat că deficitul rămâne relevant la nivel național, pentru a înțelege cât de mult se îndatorează statul, însă nu mai reprezintă principalul criteriu de evaluare la nivel european.

El a subliniat că nu mai este vorba despre un exercițiu de imagine sau de ajustări contabile, ci despre o corecție structurală reală, concentrată pe cheltuieli. În opinia sa, competiția s-a mutat exclusiv asupra cheltuielilor primare nete, deoarece acestea reflectă adevărata disciplină fiscală.

Adrian Câciu a detaliat că, pentru Comisia Europeană, contează două elemente esențiale: rata de creștere a cheltuielilor primare nete în termeni nominali și dacă această rată depășește sau nu plafonul stabilit pentru România.

El a reamintit că, în luna ianuarie 2025, Comisia Europeană stabilise pentru România o rată de creștere permisă de 5,1% de la un an la altul, rezultat al unor negocieri care reflectau realitățile bugetare prevăzute în legile în vigoare la acel moment.

Ilie Bolojan nu a prezentat românilor situația reală: „Vă amintiți cum se lăuda? Se lăuda mințind prin omisiune”

Adrian Câciu a susținut că situația s-a schimbat radical în data de 8 iulie 2025, când Comisia Europeană a decis reducerea abruptă a ratei de creștere a cheltuielilor primare nete pentru România, de la 5,1% la 2,8%.

El a afirmat că România a acceptat această reducere, deși, la acel moment, rata de creștere ajunsese deja la aproximativ 4%. În opinia sa, acest lucru a fost rezultatul unor negocieri slabe, iar responsabilitatea ar reveni celor implicați direct în discuțiile cu Bruxelles-ul.

Fostul ministru a criticat faptul că publicului nu i-au fost explicate consecințele acestor angajamente și l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan de o prezentare incompletă a realității. El a explicat că atingerea țintei de 2,8% era practic imposibilă, având în vedere factori obiectivi precum anualizarea legii pensiilor, care în 2024 a avut impact doar patru luni, dar în 2025 generează o creștere de aproximativ 12% de la un an la altul, precum și majorarea investițiilor naționale, estimate la un plus de 23%.

Nerespectarea țintei stabilite de Comisia Europeană va atrage sancțiuni

Adrian Câciu a avertizat că nerespectarea țintei stabilite de Comisia Europeană privind rata de creștere a cheltuielilor primare nete atrage sancțiuni, iar ajustarea nu se mai face prin corecții ale deficitului, ci exclusiv prin limitarea cheltuielilor în termeni nominali.

El a explicat că esența noilor reguli este ca ritmul de creștere al cheltuielilor statului să fie mai mic decât ritmul de creștere al economiei în termeni nominali, aceasta fiind considerată o cale normală de ajustare macroeconomică.

În final, fostul ministru a subliniat că mulți dintre decidenții de la vârful statului, dar și anumiți analiști și jurnaliști economici, nu cunosc suficient noile reguli fiscale ale Uniunii Europene.

El a insistat că situația fiscală a României trebuie analizată prin prisma acestor reguli și a concluzionat că diferența dintre nivelul actual de 4,2% și ținta de 2,8% reprezintă o problemă serioasă, care nu poate fi ignorată.

Postarea integrală a lui Adrian Câciu

„Foarte mulți nu stiu asta:

problema noastra pe executia bugetară din 2025 nu este deficitul ci depasirea ratei de crestere a cheltuielile primare nete față de ce a stabilit Comisia Europeana.

Evaluarea preliminara pentru 2025 ne indică o rata de crestere de cca 4,2% fața de un maxim de 2,8% cât a permis C.E. țarii noastre în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP).

În raport de Comisia Europeană, începând din 2024, contează mai puțin cât este deficitul (ca pondere în PIB, ca valoare, că este pe CASH, că este pe ESA). Deficitul ne intereseaza la nivel national, ca sa stim cât ne îndatorăm.

Nu e concurs de frumusețe sau inteligența. Nu mai este!

Concursul vine la cheltuielile primare nete. Pentru că ele realizeaza o ajustare structurala, nu cosmetizari contabile de deficit.

Ceea ce conteaza în evaluarea Comisiei Europene este:

a. cât este rata de crestere a cheltuielilor primare nete în termeni nominali?

b. Daca aceasta rata de crestere a depăsit sau nu nivelul maxim stabilit de Comisie pentru România!

Pentru România, rata de crestere a cheltuielilor primare nete stabilita de Comisia Europeana în luna ianuarie 2025 a fost de 5,1% (an la an).

Poza 1 si 2(decizia CE si tabel cheltuieli).

Pentru că România a știut să negocieze, la acel moment!!! Pentru că asta era realitatea asteptată potrivit legilor bugetare!

În data de 8 iulie 2025, Comisia a stabilit o reducere abrupta a ratei de crestere a cheltuielilor primare nete pentru Românja, de la 5,1% la 2,8%. (Poza 3)

România a acceptat, desi, la acel moment era deja la 4% rata de crestere a cheltuielilor primare nete.

V-a spus cumva domnul Bolojan de asta?

Asa de rău a negociat! Va amintiti cum se lăuda?

Se lăuda mintind prin omisiune, pentru că, in realitate, s-a angajat la ceva ce nu putea fi atins de Romania in 2025.

Vreti sa stiti de ce?

Aveai anualizarea legii pensiilor (in 2024 a fost doar 4 luni) si vedem ca acolo avem o crestere de 12%(an la an) și aveai investitiile nationale(unde e o crestere de 23%, an la an).

A anunțat cumva cineva asta?

Dar, acum, la final de an, v-a anuntat vreun politician asta? Bolojan, cumva?

Trompetele care îl laudă, cumva?

Ca sa ne întelegem, nu ai îndeplinit tinta stabilita de Comisie la rata de crestere a cheltuielilor primare nete, esti sanctionat.

Nu mai exista cale impusa de ajustare a deficitului! Ajustarea se face pe aceste cheltuieli in termeni nominal si pe ratele de crestere nete.

Pentru ca acel net inseamna de fapt intrarea în normalitatea unei cai de ajustare macro si anume, viteza de crestere (rata de crestere) a cheltuielilor trebuie sa fie mai mica decat viteza de crestere (rata de crestere) a economiei in valori nominale.

Foarte mulți nu cunosc noile reguli fiscale ale Uniunii Europene referitoare la intrarea și ieșirea din procedura de deficit excesiv.

Și când spun mulți mă refer, în primul rând, la cei de nivel înalt din această țară, premier, ministri, politicieni.

Nu ar fi rău însă ca și analiștii (mai buni sau mai slabi, mai nou convertiti la macro sau mai conservatori) dar și jurnaliștii pe economic să se raporteze la noile reguli și să se ingrijoreze sau sa se bucure de situatia fiscală a României raportat la aceste noi reguli europene.

De la tratatul fiscal si pana in 2024, procedura EDP avea o cale de ajustare pe deficitul ESA.

Incepand cu anul 2024, calea de ajustare impusa este rata de crestere a cheltuielilor primare nete.

Cum s-a ajuns aici, este o alta poveste, dar pe scurt, au inteles si europenii ca nu merge doar sa tai, contabil, pentru ca daca ai crescut, te costa mai mult hainele, materialul, funcționarea.

Pe simplu explicat, cheltuielile primare nete ar fi cheltuielile totale din care se scad cheltuielile cu dobanzile, cheltuielile eligibile cu fonduri europene, ajustate cu masurile discretionare pe venituri.

Suntem la 4,2%. Trebuia sa fim la 2,8%.

Nu e bine, domnule Bolojan! Nu e bine deloc!”, a scris Adrian Câciu pe pagina sa de socializare.