Florin Barbu: Eu vă spun sigur că acest Mercosur, până când Curtea Supremă de Justiţie nu se pronunţă, nu va fi aplicabil
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat sâmbătă că Acordul comercial UE–Mercosur, deși semnat, nu poate produce efecte înainte de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Oficialul avertizează că o eventuală aplicare forțată, fără parcurgerea tuturor etapelor legale și politice, ar putea genera tensiuni majore la nivelul instituțiilor europene.
Acordul, blocat până la decizia Curții de Justiție a UE
Florin Barbu a susținut că acordul nu poate intra în vigoare fără pronunțarea CJUE și fără votul final al Parlamentului European, subliniind că există deja o opoziție semnificativă în rândul eurodeputaților.
„Eu vă spun sigur că acest Mercosur, până când Curtea Supremă de Justiţie nu se pronunţă, nu va fi aplicabil. Nu cred că va fi aplicabil pentru că, gândiţi-vă, în Parlamentul European s-a dat un vot corect. Foarte mulţi europarlamentari din Polonia, din Italia, din Grupul PPE, au votat pentru trimiterea acordului Mercosur la Curtea Supremă de Justiţie şi sunt convins că, dacă cumva se va forţa pentru a fi pus în aplicare, fără decizia CJUE şi fără votul în Parlamentul European, eu sunt convins ca lucrurile vor degenera la nivelul Comisiei Europene şi sunt sigur că doamna Ursula va avea o moţiune de cenzură în Parlamentul European”, a declarat Florin Barbu, sâmbătă, la Prima TV.
Probleme de legalitate și conflicte juridice
Ministrul Agriculturii consideră că aplicarea acordului înainte de parcurgerea tuturor procedurilor ar ridica serioase probleme de legalitate.
„Nu cred că este legal, din punct de vedere juridic, că acest acord trebuie ratificat într-un singur stat pentru a intra în vigoare. Pentru a ratifica într-un parlament al unui stat din Uniunea Europeană, el trebuie să aibă votul politic din Parlamentul European. Adică sunt anumite conflicte juridice în acest acord şi eu sunt convins că CJUE se va pronunţa foarte repede pe acest Mercosur”, a adăugat Barbu.
Potrivit acestuia, o decizie a Curții ar putea veni „într-o săptămână”.
Următorii pași: renegociere și vot în Parlamentul European
După decizia CJUE, ministrul estimează că vor urma negocieri intense între statele membre, atât la nivelul Consiliului Miniștrilor Agriculturii, cât și al Economiei și Afacerilor Externe.
„Apoi cred că toate statele, inclusiv în Consiliul de Ministri ai Agriculturii, dar şi Economiei şi Afacerilor externe, vor fi negocieri intense de a modifica şi a aduce acest acord în Parlamentul European pentru votul final. Şi apoi fiecare stat trebuie să ratifice în parlamentele naţionale”, a mai declarat Barbu.
Florin Barbu avertizează că, în forma actuală, acordul ar afecta direct România, în special din cauza diferențelor majore de costuri de producție dintre UE și statele Mercosur.
Ministrul a oferit exemplul pieței cerealelor, subliniind poziția României ca lider european la exportul de porumb în ultimii ani.
„În zona Mercosur se produc 138 milioane de tone de porumb. Acel porumb sigur va veni cu 30-40% mai ieftin decât cel din România sau din UE. În zona de Mercosur, precipitaţiile anuale sunt de 2800 de litri pe metru pătrat. La noi, pentru a realiza 13-14 milioane de tone de porumb, 30% din costuri reprezintă sistemul de irigaţie, cheltuieli. Pe teritoriul României, dar şi al Unii Europene, este interzisă cultivarea porumbului modificat genetic. În zona de Mercosur nu este interzis. Producţiile, cu 2800 de litri pe metru pătrat în zona de Mercrosur şi cu porumb modificat genetic, producţiile sunt undeva între 23 şi 25 de tone pe hectar, faţă de 14 tone, media la nivelul Uniunii Europene. Aproape dublu, plus cheltuierile că sunt cu 30% pentru înfiinţare şi realizarea unui hectar de porumb la nivelul Unii Europene”, a explicat Florin Barbu.
În acest context, ministrul afirmă că România „nu are de câştigat” din actuala formă a acordului.
Carnea de pui și carnea de vită, sectoare vulnerabile
Florin Barbu a respins ideea potrivit căreia importurile de carne de pui din Mercosur ar avea un impact redus asupra pieței europene.
„Are un efect foarte puternic, pentru că eu am datele şi le-am prezentat, atât la Comisia Europeană cât şi către Ministerul Economiei, pentru că în zona de Mercosur se produce pui cu cheltuieli cu 40% mai mici ca cele pentru puiul crescut în România şi în Uniunea Europeană. Mai mult de atât, decât dacă exportă piept de pui de 180.000 de tone, reprezintă 28% din consumul din Uniunea Europeană. Pentru că din zona de Mercosur, atât la carnea de pui, cât şi la carnea de vită, nu vor pleca decât acele piese care au plus valoare”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, România este în 2025 cel mai mare exportator de pui din Europa.
„598 de milioane de pui am produs anul trecut. Am exportat aproape 290 de milioane de pui în Uniunea Europeană. La vaca de carne, România este pe primul loc cu cel mai mare efectiv de carne de reproducţie din Uniunea Europeană. La ouă, România deţine locul întâi la export şi la gradul de autosuficienţă la nivelul Uniunii Europene. Pe cereale nu mai vorbim că suntem grânarul Europei. Suntem pe primul loc în ultimii trei ani la exportul de cereale în Uniunea Europeană, dar şi în celelalte ţări terţe cu care noi avem relaţii comerciale de peste 20 de ani”, a explicat Barbu.
Standardele, condiția esențială pentru un acord echitabil
Ministrul Agriculturii consideră că extinderea piețelor de desfacere ar putea aduce beneficii, dar doar în condițiile respectării acelorași standarde pentru toate produsele.
„Eu vă spun că acest acord liber, şi am spus-o tot timpul, poate aduce beneficii economice într-o economie, într-o ţară a Uniunii Europene, dar să respecte aceleaşi standarde de calitate, de mediu, de securitate, în sănătate. Toate aceste lucruri trebuiau puse în acest acord Mercosur. Şi nu au fost puse”, a declarat Florin Barbu.
Context politic la nivel european
Parlamentul European a votat miercuri în favoarea sesizării CJUE cu privire la validitatea Acordului UE–Mercosur, semnat recent în Paraguay. Decizia a fost salutată de PSD, care a subliniat că beneficiile acordului nu trebuie obținute în detrimentul unor sectoare economice esențiale pentru România.
În schimb, PNL a transmis că votul este contrar intereselor românești și agriculturii europene, avertizând că mecanismele de protecție pentru fermieri și clauzele de salvgardare susținute de delegația României în PPE nu vor mai putea fi aplicate.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




