Țările care au aderat la Consiliul pentru Pace. Trump a renunțat la tarifele comerciale împotriva celor 8 state din Europa

Donald Trump a prezentat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o serie de decizii cu impact geopolitic și economic. Președintele Statelor Unite a anunțat constituirea Consiliului pentru Pace, semnat de reprezentanți din 19 state, și a confirmat renunțarea la tarifele comerciale planificate împotriva mai multor țări europene. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții sensibile despre securitatea Arcticii și despre viitorul relațiilor transatlantice.

Donald Trump și lansarea Consiliului pentru Pace, prezentat ca instrument diplomatic major

Donald Trump a participat la Davos la ceremonia de constituire a Consiliului pentru Pace, un nou organism internațional pe care administrația americană îl descrie drept un cadru de cooperare pentru soluționarea conflictelor globale. Evenimentul a reunit lideri și reprezentanți din 19 țări, inclusiv Ungaria și Bulgaria, vecini direcți ai României, alături de state din Orientul Mijlociu, Asia Centrală și America Latină.

În intervenția sa, președintele american a subliniat rolul pe care acest Consiliu ar urma să îl joace pe scena internațională, prezentându-l drept o platformă cu potențial de influență majoră.

„Consiliul Păcii. Atât de important. Acest Consiliu are șansa de a fi unul dintre cele mai influente organisme create vreodată și este o onoare imensă pentru mine să servesc în calitate de președinte al său”, a declarat Donald Trump.

Ceremonia a fost marcată de prezența unor lideri precum premierii Ungariei și Bulgariei, ministrul turc de externe, precum și șefii de stat din Argentina, Azerbaidjan, Kazahstan și Indonezia. Singura femeie lider prezentă a fost președinta Kosovo, fapt remarcat de mai mulți observatori internaționali.

Într-un discurs amplu, Donald Trump a descris misiunea simbolică a noului organism, punând accent pe ideea de reconciliere globală.

„Cred că se va întâmpla – împreună să punem capăt deceniilor de suferință, să oprim generații de ură și vărsare de sânge și să făurim o pace frumoasă, durabilă și glorioasă. Și, Doamne, ce moștenire extraordinară ar fi aceasta pentru noi toți. Toți cei din această sală sunt vedete, altfel nu ați fi aici”, a spus Donald Trump.

Structura Consiliului și posibilul impact asupra rolului ONU

Potrivit documentelor prezentate la Davos, statele membre ale Consiliului pentru Pace ar urma să primească mandate de trei ani, cu posibilitatea de prelungire. Un statut special este rezervat țărilor care contribuie financiar cu cel puțin un miliard de dolari, acestea urmând să beneficieze de locuri permanente în structura de conducere.

Inițial, proiectul a fost conceput ca un mecanism de sprijin pentru încheierea conflictului dintre Israel și Hamas și pentru supravegherea reconstrucției Fâșiei Gaza. Cu toate acestea, forma finală a statutului indică o extindere a atribuțiilor, Consiliul fiind prezentat ca un actor care ar putea prelua unele funcții exercitate în prezent de Organizația Națiunilor Unite.

Donald Trump a susținut că experiența sa anterioară în medierea unor conflicte nu a implicat colaborarea cu ONU.

„Despre cele opt războaie pe care le-am încheiat, nu am vorbit niciodată cu ONU. Dar există un potențial uriaș, și cred că o combinație între ONU și Consiliul pentru Pace poate fi ceva cu adevărat unic pentru lume”, a afirmat președintele SUA.

Interesul Rusiei pentru această inițiativă rămâne, deocamdată, în faza de analiză. Vladimir Putin a făcut o declarație care a atras atenția prin referirea la fonduri substanțiale.

„Având în vedere relația specială a Rusiei cu poporul palestinian, consider că am putea trimite 1 miliard de dolari către Consiliul pentru Pace, folosind activele rusești înghețate sub administrația americană anterioară”, a spus liderul de la Kremlin.

Donald Trump renunță la tarifele comerciale și anunță un cadru de acord privind Groenlanda

În paralel cu lansarea Consiliului, Donald Trump a anunțat o schimbare semnificativă de poziție în relația cu mai multe state europene. Seara târziu, după plecarea majorității participanților de la Davos, președintele american a declarat că renunță la tarifele comerciale planificate împotriva a opt țări europene, care se opuseseră anterior planurilor sale legate de Groenlanda.

Decizia a fost justificată prin ceea ce Trump a numit stabilirea „cadrului” unui viitor acord cu NATO privind securitatea Arcticii. Un comentariu jurnalistic a surprins reacția europeană la această schimbare de ton.

„Europa respiră ușurată. Președintele SUA, Donald Trump, a semnalat răsturnarea dramatică a situației privind Groenlanda”, a relatat David Keyton, corespondent The Associated Press.

În declarațiile sale, Trump a descris acordul în termeni favorabili intereselor americane.

„E un acord fantastic pentru Statele Unite. Ne oferă tot ceea ce ne-am dorit, în special o securitate națională. Este acordul suprem pe termen lung și cred că pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea, resursele minerale și orice altceva”, a spus Donald Trump.

Întrebat de un corespondent despre durata acordului, președintele SUA a oferit un răspuns tranșant.

„La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie”, a declarat Donald Trump.

Reacții europene, NATO și confuzia dintre Belgia și Belarus

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Groenlanda a venit după o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a ținut să clarifice limitele discuțiilor.

„Dar nu am discutat despre suveranitatea Statelor Unite asupra Groenlandei”, a precizat Mark Rutte.

Într-o declarație mai amplă, acesta a explicat perspectiva Alianței Nord-Atlantice asupra securității regionale.

„Toate acestea nu sunt despre Groenlanda sau Arctica. În primul rând, este vorba despre cum ne putem proteja împotriva adversarilor noștri. Principalul nostru adversar pentru NATO este Rusia. Și, desigur, vedem că China se consolidează masiv. Așadar, să nu fim naivi în privința Chinei, dar Rusia este adversarul nostru principal”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO.

În Europa, inițiativa Consiliului pentru Pace a fost privită cu rezerve. Doar Ungaria și Bulgaria, dintre statele membre ale Uniunii Europene, au aderat oficial. O situație neobișnuită a apărut după publicarea listei semnatarilor de către Casa Albă, unde figura și Belgia, dintr-o eroare. Guvernul de la Bruxelles a clarificat rapid confuzia, explicând că a fost vorba despre o încurcătură între Belgia și Belarus. Premierul belgian a transmis un mesaj ferm.

„Demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”, a spus Bart de Wever.

Pe lista oficială a semnatarilor se regăsesc state precum Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.

În total, Donald Trump a trimis aproximativ 60 de invitații, inclusiv către lideri precum Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko și Xi Jinping, deși nu toate au fost confirmate public.