UPDATE: Acord SUA–Iran. Ce prevede documentul. Teheranul nu va renunța la uraniul îmbogățit

Surse implicate în negocieri susțin că anunțul oficial era programat pentru duminică, 24 mai, însă textul nu este complet finalizat, iar riscul ca discuțiile să eșueze în ultimul moment rămâne ridicat. În timp ce Washingtonul și surse terțe confirmă liniile directoare ale proiectului, Teheranul – deși a sugerat că un acord este aproape – nu a confirmat oficial toate detaliile transmise de partea americană.

UPDATE: Teheranul nu va renunța la uraniul îmbogățit

O sursă oficială iraniană a declarat că Iranul nu a acceptat predarea stocului său de uraniu puternic îmbogățit, precizând că subiectul nuclear nu face parte din acordul preliminar discutat cu Statele Unite, potrivit Reuters.

Un oficial iranian de rang înalt a confirmat pentru Reuters că Teheranul respinge ideea cedării uraniului îmbogățit, subliniind că dosarul nuclear nu este inclus în înțelegerea preliminară aflată în discuție cu Washingtonul.

„Chestiunea nucleară va fi abordată în negocierile pentru un acord final și, prin urmare, nu face parte din actualul acord. Nu a existat niciun acord privind trimiterea în afara țării a stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului”, a declarat sursa pentru Reuters.

Declarațiile apar după ce doi oficiali americani au declarat pentru The New York Times că Iranul ar fi acceptat, în principiu, să renunțe la uraniul îmbogățit, urmând ca detaliile concrete să fie stabilite ulterior, în cadrul negocierilor post-acord.

Acord SUA–Iran încă incert: optimism prudent, dar negocierile nu sunt finalizate

Deși un astfel de pas ar putea reduce riscul unei escaladări militare și ar calma presiunile de pe piața globală a energiei, analiștii rămân rezervați. Nu există garanții că acest armistițiu temporar se va transforma într-un acord de pace durabil, capabil să răspundă cerințelor stricte ale președintelui Donald Trump privind programul nuclear iranian.

Surse apropiate negocierilor afirmă că anunțul oficial era planificat pentru duminică, 24 mai, însă documentul nu este încă finalizat, iar riscul unui eșec de ultim moment persistă. În timp ce Washingtonul și alte surse indică existența unor linii generale ale înțelegerii, Teheranul, deși a transmis semnale pozitive, nu a confirmat integral detaliile prezentate de partea americană.

Ce prevede proiectul de acord SUA–Iran: Ormuz redeschis și sancțiuni relaxate gradual

Proiectul de memorandum de înțelegere, gândit pentru o perioadă inițială de 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, stabilește o serie de măsuri imediate pentru ambele părți implicate.

Una dintre prevederi vizează libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz: Iranul s-ar angaja să redeschidă complet acest punct maritim strategic, fără taxe, și să desfășoare operațiuni de deminare în apele teritoriale, pentru a asigura securitatea traficului naval.

În paralel, Statele Unite ar urma să ridice parțial sancțiunile, inclusiv prin suspendarea blocadei asupra porturilor iraniene și acordarea unor derogări care ar permite Teheranului să revină pe piața internațională a petrolului.

Oficiali americani admit că această măsură ar oferi un respiro economiei iraniene, aflate sub presiune severă, însă susțin că efectul ar fi benefic la nivel global, prin stabilizarea pieței energetice. Abordarea promovată de președintele Donald Trump rămâne una tranzacțională, bazată pe principiul „relaxarea sancțiunilor în schimbul unor acțiuni concrete”.

De cealaltă parte, Teheranul a cerut ridicarea completă și permanentă a sancțiunilor, precum și deblocarea imediată a fondurilor înghețate, însă Washingtonul insistă că nu vor exista beneficii pe termen lung fără concesii verificabile și consistente.

Dosarul nuclear și tensiunile cu Israelul: mizele sensibile ale acordului SUA–Iran

Pe componenta nucleară, proiectul de memorandum prevede că Iranul își reafirmă angajamentul de a nu dezvolta arme atomice și acceptă deschiderea unor negocieri privind suspendarea îmbogățirii uraniului, precum și distrugerea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit.

În paralel, prin intermediari, Teheranul ar fi transmis deja Washingtonului asigurări verbale privind limitele concesiilor pe care este dispus să le facă în cadrul unui eventual acord.

Statele Unite acceptă să discute ridicarea definitivă a sancțiunilor pe parcursul celor 60 de zile prevăzute în proiect, însă implementarea efectivă ar urma să aibă loc doar după verificarea unui acord final și complet.

O altă prevedere sensibilă se referă la menținerea prezenței militare americane în regiune. Trupele SUA desfășurate recent ar urma să rămână pe poziții și să fie retrase doar în eventualitatea unui consens de lungă durată.

Documentul include și o clauză considerată extrem de delicată, privind încetarea ostilităților dintre Israel și Hezbollah în Liban, prevedere care a generat îngrijorări la Ierusalim. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis aceste preocupări lui Donald Trump într-o convorbire telefonică din 23 mai, criticând anumite elemente ale înțelegerii, însă, potrivit surselor diplomatice, într-un ton „extrem de respectuos”.

Washingtonul a transmis însă că nu este vorba despre un armistițiu unilateral, precizând că, în cazul în care Hezbollah ar încerca să se reînarmeze sau să lanseze atacuri, Israelul va avea libertate de acțiune pentru a răspunde militar.

„Bibi are calculele sale politice interne, însă Trump trebuie să privească imaginea de ansamblu – interesele SUA și stabilitatea economiei mondiale”, a punctat un oficial american.

Diplomație intensă pentru securizarea acordului: Trump implică liderii regionali și mediatorii-cheie

Pentru a consolida șansele unui acord, președintele Donald Trump a purtat discuții extinse cu lideri din lumea arabă și islamică, inclusiv cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, cunoscut pentru poziția fermă față de Teheran. La convorbirea în format extins au participat, de asemenea, oficiali din Arabia Saudită, Qatar, Egipt, Turcia și Pakistan.

Pakistanul a avut un rol de mediator central în această criză, iar șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir, s-a deplasat la Teheran la sfârșitul săptămânii trecute pentru a încerca să convingă autoritățile iraniene să accepte termenii propuși în negocieri.

Contextul rămâne tensionat, în condițiile în care, potrivit unor surse, Trump ar fi oscilat în ultimele zile între opțiunea diplomatică și autorizarea unor lovituri militare asupra Iranului, alegând în cele din urmă continuarea dialogului.

Casa Albă speră ca ultimele diferențe să fie clarificate în orele următoare, însă avertizează că, dacă Iranul nu tratează serios componenta nucleară a negocierilor, acordul ar putea fi denunțat chiar înainte de expirarea perioadei de 60 de zile. În același timp, Washingtonul mizează pe presiunea economică severă asupra Teheranului ca factor decisiv în direcția unui compromis.

În cazul în care Iranul acceptă cerințele stricte ale Statelor Unite, administrația Trump se declară dispusă să sprijine reintegrarea economică a țării și normalizarea relațiilor bilaterale.

Rămâne însă întrebarea dacă Teheranul va opta pentru o schimbare reală de strategie geopolitică sau dacă actualele negocieri reprezintă doar o ajustare temporară a echilibrului de putere în Orientul Mijlociu.