Aceste bancnote nu trebuie folosite în România. Cetățenii trebuie să le predea imediat dacă le-au primit

Aproximativ 2,5 milioane de euro în bancnote falsificate au fost scoase din circulație în urma unei operațiuni comune desfășurate de autoritățile din România și Bulgaria, anunță ministrul Cătălin Predoiu. Ancheta a vizat o rețea de criminalitate organizată care producea și distribuia bani falși în ambele țări. Polițiștii au descoperit o imprimerie clandestină în județul Suceava și au reținut mai multe persoane implicate în activitatea infracțională.

Rețea de falsificatori destructurată: 2,5 milioane de euro în bancnote false, scoși din circulație

O amplă operațiune comună a autorităților române și bulgare a dus la destructurarea unei rețele de criminalitate organizată specializată în falsificarea de bancnote euro. Aproximativ 2,5 milioane de euro în bancnote false au fost scoase din circulație, în urma unor percheziții desfășurate în România și Bulgaria.

Potrivit ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, acțiunea reprezintă un exemplu concret al luptei autorităților împotriva fenomenului infracțional organizat.

Ancheta a vizat o grupare formată din trei cetățeni români și un italian, acuzați că au constituit o rețea care opera pe teritoriul ambelor țări.

Aceștia ar fi pus bazele unei imprimerii clandestine în județul Suceava, unde produceau bancnote false de 50, 100 și 200 de euro. Ulterior, banii erau distribuiți atât în România, cât și în Bulgaria, în scopul introducerii lor în circuitul economic.

Imprimerie clandestină a fost descoperită într-un imobil izolat din Suceava

Fabrica ilegală a fost amenajată într-un imobil aflat în construcție, în localitatea Burla, într-o zonă izolată. Intervenția a fost realizată de brigăzile de combatere a criminalității organizate din Iași și Suceava, în colaborare cu procurorii DIICOT.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au identificat echipamentele utilizate pentru producerea de bancnote false și au confiscat o cantitate semnificativă de bani falsificați.

În interiorul clădirii, autoritățile au descoperit 1.281.400 de euro falși, precum și pigmenți, holograme și coli speciale utilizate la imprimare. De asemenea, au fost ridicate echipamente precum un dispozitiv CNC laser cu răcire pe aer, o presă termică, imprimante și sisteme informatice.

Potrivit mesajului transmis de Cătălin Predoiu pe pagina sa de Facebook, liderul grupării ar fi fost cel care a organizat întreaga activitate și a amenajat spațiul destinat falsificării.

În urma operațiunii, trei persoane au fost reținute în România și ulterior arestate preventiv pentru 30 de zile, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate în Bulgaria.

Cătălin Predoiu a evidențiat colaborarea excelentă dintre Poliția Română și autoritățile bulgare, subliniind că astfel de acțiuni contribuie la menținerea siguranței publice. Totodată, acesta a transmis că România rămâne una dintre cele mai sigure țări, iar autoritățile sunt hotărâte să păstreze acest statut.

„2,5 milioane de euro în bancnote falsificate, scoase din circulație în România și Bulgaria!

Nu este doar o captură, ci un exemplu concret al luptei MAI împotriva criminalității organizate: o fabrică clandestină de bancnote falsificate, destructurată de polițiștii români și bulgari.

Grupul infracțional acționa pe teritoriul României și al Bulgariei, producând bancnote false de 50, 100 și 200 de euro. Liderul grupului amenajase o imprimerie secretă în județul Suceava.

Cum s-a intervenit?

Brigăzile de Combatere a Criminalității Organizate Iași și Suceava, împreună cu procurorii DIICOT, au efectuat percheziții domiciliare și au identificat „fabrica de bani”, amenajată într-un imobil izolat, aflat în construcție. Remarc excelenta colaborare dintre Poliția Română și Poliția din Bulgaria.

Rezultat:

✅ 3 persoane reținute, ulterior arestate preventiv pentru 30 de zile în România, iar alte 5 persoane arestate în Bulgaria

✅ Aproximativ 2,5 milioane de euro în bancnote falsificate, confiscate (din care 1.281.400 în România)

✅ Echipamente de falsificare ridicate: presă termică, dispozitiv CNC laser, imprimante, holograme

România este una dintre cele mai sigure țări din lume, iar noi suntem hotărâți să păstrăm acest statut”, a scris Cătălin Predoiu pe pagina sa de socializare, luni, 30 martie.

Avertismentul BNR și pedepsele prevăzute de Codul Penal pentru falsificarea de monedă

Reamintim că reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) au atras anterior atenția că orice persoană care intră în posesia unei bancnote suspecte trebuie să se adreseze de urgență celei mai apropiate secții de poliție. Aceștia au precizat, în mod indirect, că cetățenii nu pot primi bancnote autentice în schimbul celor falsificate, chiar dacă au fost înșelați.

„Orice persoană care se află în posesia unei bancnote falsificate sau are suspiciuni asupra autenticității unei bancnote trebuie să se adreseze, de îndată, celei mai apropiate secții de poliție.

Cetățenii nu pot primi la schimb bancnote autentice”, potrivit BNR.

Totodată, oficialii BNR au explicat că persoanele care recirculă bancnote falsificate fără intenție, în condiții ce pot fi dovedite, nu sunt pasibile de sancțiuni penale.

„Cei care recirculă bancnote falsificate, în necunoștință de cauză și în mod neintenționat (circumstanțe care pot fi dovedite), nu riscă sancțiuni penale. Riscul este cel asociat repunerii falsurilor în circulație, respectiv păgubirea persoanelor care intră în posesia lor”, mai transmite BNR.

Conform prevederilor Codului Penal, falsificarea de monedă se pedepsește cu închisoare de la trei la zece ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. Legea stabilește că sancțiunea se aplică inclusiv în cazul în care moneda falsificată nu a fost încă pusă în circulație, iar tentativa este, de asemenea, pedepsită. În ceea ce privește punerea în circulație a bancnotelor falsificate, legislația prevede aceleași pedepse ca în cazul falsificării propriu-zise, inclusiv pentru deținerea sau transmiterea acestora în vederea utilizării.

„Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312 (monede, titluri de credit sau instrumente de plată, timbre sau efecte poștale – n. red.), precum și primirea, deținerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulație, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse.

Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310-312, săvârșită de către autor sau un participant la infracțiunea de falsificare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse”, se arată în Codul Penal.