A fost depusă propunerea de suspendare a lui Nicușor Dan. Inițiativa invocă încălcări constituționale grave (DOCUMENT)

Grupul parlamentar S.O.S. România a depus la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului o propunere de suspendare a lui Nicușor Dan din funcția de președinte. Demersul este semnat de deputata Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar, în numele inițiatorilor.

Propunerea este fundamentată pe articolul 95 alineatul 1 din Constituție, care prevede posibilitatea suspendării președintelui pentru fapte grave prin care ar fi încălcat Legea fundamentală. Conform Constituției, inițiativa poate fi pornită de cel puțin o treime din numărul total de deputați și senatori și trebuie adoptată cu majoritatea parlamentarilor. S.O.S. România nu a prezentat însă dovezi privind sprijinul unei treimi din parlamentari.

S.O.S. România a depus oficial cererea de suspendare a lui Nicușor Dan

În documentul transmis Parlamentului, inițiatorii susțin că șeful statului ar fi comis un cumul de acțiuni și omisiuni instituționale care ar afecta echilibrul dintre puterile statului, independența justiției, controlul democratic asupra serviciilor de informații, formarea Guvernului și funcționarea autorităților publice.

Sunt invocate presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, declarații considerate presiuni asupra Curții Constituționale, neînaintarea unei propuneri pentru conducerea civilă a SRI și implicarea în negocieri politice și guvernamentale.

Au fost lansate mai multe acuzații legate de Justiție, CCR și SRI

Unul dintre punctele centrale vizează un posibil mecanism de consultare a magistraților privind Consiliul Superior al Magistraturii. Inițiatorii consideră că un astfel de demers nu este prevăzut de lege sau Constituție și ar reprezenta o ingerință în activitatea justiției, în condițiile în care CSM este garantul independenței sistemului judiciar.

De asemenea, se susține că ar fi fost creată aparența unui centru prezidențial de analiză a problemelor din justiție, prin colectarea de materiale de la magistrați și prezentarea unor concluzii la nivelul Administrației Prezidențiale. În opinia inițiatorilor, acest lucru ar muta evaluarea sistemului judiciar din zona instituțiilor competente către Președinție.

O altă acuzație vizează declarațiile lui Nicușor Dan referitoare la Curtea Constituțională (CCR), în contextul întârzierilor privind legea pensiilor magistraților, considerate de inițiatori ca fiind presiuni publice asupra judecătorilor constituționali.

În ceea ce privește Serviciul Român de Informații, S.O.S. România susține că șeful statului nu ar fi propus un director civil, menținând conducerea interimară. Totodată, sunt criticate declarațiile privind implicarea SRI în combaterea corupției și evaziunii fiscale, considerându-se că extinderea rolului serviciilor de informații în domenii judiciare și fiscale este problematică fără conducere civilă numită.

Propunerea include și acuzații legate de modul în care au fost conduse consultările pentru formarea Guvernului

Propunerea mai include acuzații legate de modul în care au fost conduse consultările pentru formarea Guvernului. Inițiatorii susțin că folosirea sintagmei „partide pro-occidentale” sau ideea unui Guvern „pro-occidental” introduce un criteriu ideologic care nu este prevăzut în Constituție, unde contează majoritatea parlamentară și consultarea partidelor.

Lui Nicușor Dan i se mai reproșează implicarea în discuții privind politici fiscal-bugetare, reforme și pensiile magistraților, considerându-se că ar fi depășit rolul constituțional de mediator.

Este menționată și participarea la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă, candidat USR la Primăria Capitalei, eveniment la care prezența și mesajul transmis sunt considerate incompatibile cu neutralitatea funcției prezidențiale.

Documentul include și referiri la modul în care șeful statului a comunicat extern concluzii privind anularea alegerilor din 2024

Documentul include și referiri la modul în care șeful statului a comunicat extern concluzii privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și presupuse ingerințe externe. Inițiatorii susțin că aceste teme ar fi trebuit dezbătute mai întâi în Parlament.

Totodată, este criticată o presupusă abordare excesiv de securitară a unor teme precum procesul electoral, dezinformarea și libertatea de exprimare, fiind invocat riscul afectării pluralismului politic și controlului parlamentar.

Propunerea de suspendare urmează să fie transmisă Curții Constituționale

Conform procedurii, propunerea de suspendare urmează să fie transmisă președintelui României și Curții Constituționale, care emite un aviz consultativ. Ulterior, documentul poate fi dezbătut și supus votului în Parlament, reunit în ședință comună.

Dacă suspendarea este aprobată, se organizează un referendum național pentru demiterea președintelui, în termen de cel mult 30 de zile. În documentul depus, rubrica privind numărul parlamentarilor care susțin inițiativa apare necompletată, deși S.O.S. România afirmă că există sprijinul necesar pentru declanșarea procedurii.

Formațiunea susține că demersul nu reprezintă un atac politic la adresa instituției prezidențiale, ci un instrument constituțional de control parlamentar, afirmând că faptele invocate ar indica o abatere de la rolul de mediator și garant al echilibrului instituțional.

Cum poate fi suspendat președintele

Procedura de suspendare a președintelui României este prevăzută în mod clar în Constituție și poate fi declanșată atunci când șeful statului este acuzat de încălcări grave ale Legii fundamentale. Suspendarea este decisă de Parlament, iar decizia finală aparține cetățenilor prin referendum.

Conform articolului 95 din Constituție, președintele poate fi suspendat în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care ar fi încălcat prevederile constituționale. Procedura începe cu depunerea unei propuneri de suspendare semnate de cel puțin o treime din deputați și senatori.

Propunerea trebuie comunicată imediat președintelui, care are dreptul de a se adresa Parlamentului pentru a-și prezenta punctul de vedere. Ulterior, Curtea Constituțională este consultată și emite un aviz consultativ, care nu este obligatoriu pentru Parlament.

Suspendarea este supusă votului în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului și necesită majoritatea parlamentarilor pentru a fi adoptată. Dacă propunerea este aprobată, în termen de maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum național pentru demiterea președintelui.

Pe durata suspendării, interimatul funcției este asigurat de președintele Senatului sau, în lipsa acestuia, de președintele Camerei Deputaților, conform articolului 98 din Constituție.

Constituția prevede și o procedură separată pentru punerea sub acuzare a președintelui pentru înaltă trădare. În acest caz, este necesară o majoritate de două treimi din parlamentari, iar judecarea revine Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).