Ordonanța adoptată de Guvern riscă să fie anulată de CCR. Tudorel Toader: O încălcare a competențelor pe care Constituția le oferă unui Guvern interimar

Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat o ordonanță privind investițiile din industria de apărare, deși Executivul fusese deja demis prin moțiune de cenzură. Mai mulți foști judecători ai Curții Constituționale susțin că ordonanța încalcă prevederile Constituției și ar putea fi anulată integral de CCR. Tudorel Toader și Augustin Zegrean afirmă că un guvern interimar nu mai are dreptul să emită ordonanțe de urgență. Disputa vizează atât legalitatea actului normativ, cât și efectele economice și juridice produse după publicarea în Monitorul Oficial.

Tudorel Toader afirmă că ordonanța Guvernului interimar încalcă atribuțiile prevăzute de Constituție

Ordonanța adoptată de Guvernul Bolojan a declanșat o controversă juridică majoră, după ce mai mulți foști membri ai Curții Constituționale au susținut că Executivul nu mai avea competența legală de a emite acte normative cu caracter de urgență după adoptarea moțiunii de cenzură.

Fostul ministru al Justiției și fost judecător CCR, Tudorel Toader, a declarat că ordonanța privind investițiile în industria de apărare încalcă atât regulile constituționale, cât și normele de tehnică legislativă.

„Un Guvern interimar nu poate să adopte Ordonanțe de Urgență, nu poate să adopte proiecte de lege, nu poate să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pe un pachet legislativ. Faptul că Guvernul a adoptat această Ordonanță, cu aviz de la Consiliul Legislativ luat ulterior, este o încălcare a tehnicii legislative pe de-o parte și o încălcare a competențelor pe care Constituția le oferă unui Guvern interimar”, a declarat pentru Gândul Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale a României.

Fostul ministru al Justiției a explicat că ordonanța produce efecte juridice imediat după publicarea în Monitorul Oficial, însă aceste efecte pot fi invalidate ulterior de Curtea Constituțională, în cazul unei sesizări admise.

„Pe de altă parte, Ordonanța de Urgență produce efecte juridice din momentul publicării în Monitorul Oficial. Dacă cineva, probabil, o va ataca la Curtea Constituțională, Curtea va examina și va constata neconstituționalitatea ei. Când Curtea constată neconstituționalitatea se pronunță și cu privire la efectele juridice pe care le-a produs de la publicarea în Monitorul Oficial, adică de la intrarea în vigoare până la publicarea deciziei dată de Curte. Și atunci, Curtea poate invalida și efectele juridice pe care Ordonanța le-a produs”, a mai precizat Tudorel Toader.

Guvernul a adoptat vineri ordonanța privind investițiile din industria de apărare, deși Cabinetul funcționa în regim interimar după demiterea prin moțiunea de cenzură votată pe 5 mai. Constituția limitează atribuțiile unui astfel de Executiv la administrarea treburilor curente ale statului.

Augustin Zegrean susține că un guvern demis nu mai poate emite ordonanțe de urgență

Criticile privind legalitatea ordonanței au fost susținute și de fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, care consideră că Executivul a depășit limitele impuse de Constituție.

Fostul șef al CCR a declarat că un cabinet demis de Parlament nu mai poate adopta acte normative cu putere de lege și nici nu poate lua decizii care depășesc administrarea curentă a statului.

„Guvernul nu poate să facă așa ceva. Scrie în Constituție: treburile administrației curente și asta înseamnă foarte puțin. Deci nu mai poate să emită ordonanțe. Ordonanța e lege, nu poți să o joci așa cu un guvern de parcă mai stă pe acolo că nu vor să plece acasă. Nu pot să facă așa ceva. Nici să-și angajeze oamenii, nici asta n-ar mai putea să facă și multe altele. Adică fac acum tot ce nu s-ar putea face. Ideea e că vor rămâne așa făcute”, a declarat Augustin Zegrean pentru Gândul.

În replică, Guvernul susține că ordonanța fusese deja adoptată anterior demiterii Cabinetului și că repunerea documentului pe ordinea de zi a avut exclusiv rolul de a lua act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ.

„Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 08.05.2026 a fost repusă ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în ședința din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ (…) Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Consiliul Legislativ și Florin Iordache contestă procedura prin care ordonanța a fost adoptată

Disputa juridică s-a amplificat după ce Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ semnat de Florin Iordache, în care instituția acuză Executivul că a încălcat normele constituționale și procedurile obligatorii de avizare.

Potrivit documentului, Guvernul a solicitat avizul Consiliului Legislativ cu doar câteva ore înainte de votarea moțiunii de cenzură, iar forma finală a ordonanței a fost transmisă după ce Cabinetul își pierduse deja legitimitatea constituțională de a adopta ordonanțe de urgență.

Conflictul a apărut din cauza diferențelor dintre varianta despre care Guvernul afirmă că a fost aprobată pe 4 mai și documentul retransmis spre avizare pe 5 mai, după schimbări considerate substanțiale de către Consiliul Legislativ.

„Semnalăm că, la aceeași dată la care a fost primit spre avizare prezentul proiect de ordonanță de urgență, dar anterior momentului emiterii avizului la acesta, respectiv în data de 05.05.2026, în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, a fost retrasă încrederea acordată Guvemului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în condițiile art. 67, art. 110 alin. (2) și art. ,113 alin. (1) din Constituția României, republicată. Ca umare, arată Consiliul Legislativ, în avizul negativ emis, Guvemul demis prin moțiune de cenzură, până la depunerea jurământului de membrii noului cabinet, nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.

Guvernul condus de Ilie Bolojan susține însă că ordonanța fusese aprobată înainte de căderea Cabinetului și că repunerea pe agenda ședinței a reprezentat doar o procedură tehnică necesară pentru analizarea observațiilor formulate de instituțiile avizatoare.

„Proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ, a Curții de Conturi a României, a Consiliului Concurenței, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a Consiliului Economic și Social și/sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. În situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului”.

Ordonanța privind apărarea și energia are implicații economice și strategice majore

Miza conflictului juridic depășește dimensiunea politică, deoarece ordonanța reglementează investiții strategice în industria de apărare și mecanisme financiare importante din sectorul energetic.

Documentul stabilește cadrul legal prin care companiile din industria de apărare pot accesa fonduri europene prin programul SAFE și introduce reguli privind protejarea unor active strategice considerate esențiale pentru securitatea națională.

În același timp, ordonanța vizează și modul de realizare a plăților pentru compensarea facturilor la energie, precum și utilizarea sumelor rămase necheltuite în proiectele publice finanțate în anii anteriori.

Actul normativ conține inclusiv prevederi privind extinderea rețelelor de gaze și accelerarea unor investiții considerate prioritare de către Guvern. Tocmai din cauza impactului economic și strategic major, eventuala anulare a ordonanței de către Curtea Constituțională ar putea produce efecte importante atât în zona investițiilor din apărare, cât și în sectorul energetic.

Tabel explicativ. Principalele controverse legate de ordonanța Guvernului Bolojan:

Element-cheie	Detalii
Cuvânt cheie	Ordonanța privind investițiile din apărare
Problema juridică	Guvernul interimar ar fi emis ilegal o OUG după moțiunea de cenzură
Poziția lui Tudorel Toader	CCR poate declara ordonanța neconstituțională și poate anula efectele produse
Poziția lui Augustin Zegrean	Un guvern demis nu mai poate emite ordonanțe de urgență
Poziția Guvernului	OUG ar fi fost adoptată înainte de demiterea Cabinetului
Rolul Consiliului Legislativ	A emis aviz negativ și a invocat încălcarea Constituției
Miza economică	Investiții în industria de apărare și compensări din energie
Program european vizat	SAFE
Posibil efect al unei decizii CCR	Invalidarea ordonanței și a efectelor juridice produse