Ilie Bolojan va fi din nou premier? Tudorel Toader a dat verdictul: E limpede răspunsul

Ilie Bolojan va fi din nou premier? Tudorel Toader a dat verdictul: E limpede răspunsul

SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Ilie Bolojan

Publicat de Corina Chiriac la 8 mai 2026, 00:00

Ilie Bolojan, blocat pentru funcția de premier? Tudorel Toader, fost judecător CCR, analizează scenariul unei noi desemnări a lui Ilie Bolojan ca premier după o eventuală demitere prin moțiune de cenzură și explică implicațiile constituționale ale pierderii încrederii Parlamentului.

Ilie Bolojan ar putea să nu mai fie desemnat premier după o moțiune de cenzură

Ilie Bolojan, blocat pentru funcția de premier? Fostul ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a explicat într-o intervenție televizată implicațiile juridice ale unei eventuale demiteri a Guvernului prin moțiune de cenzură și posibilitatea reconfirmării aceluiași premier.

Discuția a vizat scenariul în care Ilie Bolojan ar putea fi propus din nou pentru funcția de prim-ministru, după ce ar fi fost demis de Parlament.

Potrivit analizei constituționale prezentate de Tudorel Toader, adoptarea unei moțiuni de cenzură are un efect juridic și politic clar: retragerea încrederii acordate Guvernului la momentul învestirii.

Această încredere vizează simultan:

  • persoana prim-ministrului
  • componența Guvernului
  • programul de guvernare

În consecință, votul de cenzură semnifică respingerea capacității executivului de a implementa politicile asumate inițial.

Tudorel Toader
Tudorel Toader (SURSA FOTO: Facebook, Tudorel Toader)

Poate fi aceeași persoană desemnată din nou premier?

Din punct de vedere strict constituțional, nu există o interdicție explicită care să împiedice un partid politic să propună din nou aceeași persoană pentru funcția de premier.

Totuși, Tudorel Toader subliniază că decizia finală aparține președintelui, în acest caz Nicușor Dan, care trebuie să țină cont de realitatea politică generată de votul Parlamentului.

Argumentul central este unul de logică instituțională: dacă Parlamentul a retras încrederea printr-o moțiune de cenzură, o reconfirmare imediată a aceleiași formule guvernamentale ridică probleme de coerență politică și constituțională.

Din perspectiva expertizei constituționale invocate de Tudorel Toader, mecanismul moțiunii de cenzură nu este doar un instrument politic, ci și o exprimare formală a pierderii încrederii parlamentare.

Chiar dacă juridic o nouă nominalizare a aceluiași premier nu este explicit interzisă, interpretarea funcțională a Constituției sugerează că o astfel de reconfirmare ar fi dificil de justificat în absența unor schimbări politice semnificative.

 „Să ne aducem aminte că un fost premier, dintre cei ale căror nume au fost evocate adineauri, ne spunea cu ceva timp în urma că noi hotărâm ce este constituțional și ce nu este constituțional. Ori, dacă asta este abordarea, e limpede răspunsul pe care urmează să îl dau acum.

O ușoară notă interpretabilă: da, este posibil ca Partidul Național Liberal să-l propună tot pe Ilie Bolojan, dar președintele Republicii nu poate să-l desemneze candidat pentru un nou mandat de prim-ministru, pentru că tocmai Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură.

Când adopți moțiunea de cenzură, ce faci? De fapt, retragi încrederea pe care Parlamentul a acordat-o Guvernului la momentul votului de investitură. Atunci, inițial s-a dat un vot cu privire la premier, componența Guvernului și programul de guvernare.

Acum, Parlamentul retrage încrederea aceea, spunând că prim-ministrul și membrii Cabinetului nu au aptitudinea de a pune în aplicare programul de guvernare.

Ori, daca astăzi spui că n-ai încredere, e limpede că mâine nu poți să spui contrariul, că ai încredere”, a afirmat Tudorel Toader la Antena 3 CNN.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.