UPDATE: Maia Sandu, la 40 de ani de la Cernobîl: Disprețul față de viața umană nu a dispărut de la Kremlin

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a anunțat duminică dimineață că va efectua o vizită la Kiev, unde se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski. De asemenea, șefa statului moldovean va merge și la Cernobîl, locul unde s-a produs catastrofa nucleară în urmă cu 40 de ani.

UPDATE 22:33: Maia Sandu, la 40 de ani de la Cernobîl: Disprețul față de viața umană nu a dispărut de la Kremlin

Maia Sandu și Volodimir Zelenski au participat la Cernobîl la ceremonia de comemorare a 40 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. Cu acest prilej, președinta Republicii Moldova a afirmat că „disprețul față de viața umană nu a dispărut de la Kremlin”.

Ea a subliniat că dezastrul de la Cernobîl a fost rezultatul unui regim care a pus propria imagine și reputație înaintea vieții oamenilor, adăugând că acest tip de atitudine continuă să existe și în prezent.

„Un regim care a ținut oamenii în întuneric în timp ce un reactor ardea, pentru că cei puternici credeau că au dreptul să decidă ce li se permite celor fără putere să știe. Aceeași lipsă de respect pentru viața umană care a definit reacția sovietică se reflectă și astăzi în atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene, în ocuparea centralelor nucleare, în războiul pe care Moscova refuză chiar să-l numească război”, a adăugat Maia Sandu.

Lidera de la Chișinău a amintit că, în anul precedent, o dronă rusească ar fi lovit Noua Structură de Confinare Sigură, arcul construit deasupra reactorului contaminat, interpretând incidentul ca un mesaj deliberat potrivit căruia ceea ce este construit colectiv poate fi țintit și distrus.

În acest context, președinta Maia Sandu a făcut apel la comunitatea internațională să își reafirme angajamentele privind siguranța nucleară, subliniind că lecțiile de la Cernobîl rămân extrem de actuale și relevante și în prezent.

„Un stat care îi tratează pe cetățeni ca dispensabili plătește un preț suportat și de generațiile viitoare; siguranța nucleară este o responsabilitate permanentă; iar minciuna de stat nu protejează pe nimeni — dimpotrivă, ucide.Vrem să construim o societate care spune adevărul cetățenilor săi, care nu trimite pe nimeni în pericol fără protecție și fără onestitate, în care statul este cu adevărat demn de încrederea care i se acordă”, a conchis Maia Sandu.

Maia Sandu, vizită la Kiev și Cernobîl la 40 de ani de la dezastrul nuclear: apel la unitate și solidaritate europeană

Maia Sandu a transmis, într-un mesaj public, că în dimineața zilei în care se împlinesc 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, se deplasează la Kiev pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, precum și la Cernobîl, unde va aduce un omagiu celor care și-au sacrificat sănătatea sau viața pentru a preveni o tragedie și mai mare.

Șefa statului moldovean a subliniat că accidentul de la Cernobîl a demonstrat că dezastrele nu cunosc frontiere, dar și că solidaritatea internațională poate genera rezultate extraordinare, făcând referire la construcția arcului de protecție ridicat deasupra reactorului avariat.

Maia Sandu a transmis că este nevoie și astăzi de aceeași unitate și determinare pentru protejarea păcii în Europa, afirmând că Republica Moldova își asumă locul alături de statele care aleg să construiască, nu să distrugă.

„În această dimineaţă, când comemorăm 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, merg la Kiev pentru discuţii cu Preşedintele Volodimir Zelenski, şi la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care şi-au dat sănătatea sau chiar viaţa pentru a proteja Europa de o tragedie şi mai mare. Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat şi puterea solidarităţii internaţionale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că ţările pot face lucruri extraordinare atunci când acţionează împreună. Avem nevoie de aceeaşi unitate şi hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a scris Maia Sandu în social media..

40 de ani de la Cernobîl: Ucraina comemorează cel mai grav accident nuclear din istorie în contextul războiului actual

Ucraina marchează duminică 40 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, considerată cel mai grav accident nuclear din istorie, în timp ce războiul în desfășurare din țară alimentează temerile privind posibile noi riscuri de acest tip.

Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei, aflată atunci în fosta Uniune Sovietică, a explodat și a luat foc în timpul unui test de siguranță eșuat și al unor lucrări de întreținere. Incidentul a eliberat un nor radioactiv care a afectat o mare parte a Europei.

„Dezastrul de la Cernobîl a fost rezultatul unui experiment efectuat pe un reactor la cererea Moscovei, cu încălcarea protocoalelor de securitate, urmat de minciuni şi ascunderi”, a declarat săptămâna aceasta Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei într-un comunicat.

„Până în prezent, lumea se confruntă încă cu consecinţele unui sistem totalitar care a subordonat adevărul şi ştiinţa ideologiei şi puterii politice.”

Cernobîl la 40 de ani: bilanțul victimelor, sarcofagul avariat și natura care a recucerit zona de excludere

Catastrofa de la Cernobîl a provocat moartea a 31 de persoane în timpul accidentului, însă multe alte decese au fost înregistrate ulterior din cauza bolilor cauzate de expunerea la radiații, în special în zona care astăzi aparține Belarus.

Zeci de mii de locuitori au fost evacuați definitiv din Pripiat, orașul aflat cel mai aproape de centrală, care avea atunci aproximativ 50.000 de locuitori.

În prezent, reactorul este acoperit de o structură metalică uriașă în formă de arc, cunoscută și ca „sarcofag”, construită pentru a înlocui un adăpost sovietic deteriorat. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat anul trecut că această structură nu își mai îndeplinește complet rolul de protecție, în urma unor deteriorări provocate de impactul unei drone.

Deși nu au fost detectate scurgeri radioactive, sunt necesare lucrări de reparații estimate la cel puțin 500 de milioane de euro, potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru a preveni daune permanente.

Centrala, situată la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, se află într-o zonă de excludere de 2.600 de kilometri pătrați, unde accesul este strict controlat. Zona este supravegheată de Garda Națională, iar aproximativ 2.250 de angajați sunt implicați în procesul de dezafectare. Ultimul reactor al centralei a fost oprit în anul 2000.

În interiorul fostei camere de control a reactorului nr. 4, echipamentele ruginite din epoca sovietică au rămas intacte, într-un spațiu acum întunecat și abandonat.

În absența oamenilor, natura a recucerit zona: elani și cai sălbatici se plimbă liber prin împrejurimi și prin orașul părăsit Pripiat, iar pădurile din jur sunt dominate de o liniște neobișnuită.