Republica Moldova a ieșit din starea de urgență energetică. Promisiuni pentru fermieri și noi reguli în energie

Republica Moldova face un pas important spre normalitate administrativă, după ce Parlamentul a votat ridicarea stării de urgență în sectorul energetic, la propunerea premierului Alexandru Munteanu. Decizia marchează tranziția oficială către un regim de alertă, un mecanism ce permite monitorizarea riscurilor fără a recurge la derogări legislative excepționale.

Republica Moldova trece de la starea de urgență la regimul de alertă în sectorul energetic

Parlamentul din Republica Moldova a decis oficial vineri, 24 aprilie 2026, ridicarea stării de urgență în sectorul energetic, după ce legislativul a adoptat un proiect de hotărâre în acest sens.

Începând de mâine, sâmbătă 23 aprilie, Republica Moldova va funcționa sub regimul stării de alertă în domeniul energetic, marcând o nouă etapă în stabilizarea situației de securitate a țării.

Documentul a fost prezentat în plen de prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a oferit explicații detaliate privind necesitatea renunțării la măsurile excepționale și tranziția către un regim de alertă, menit să asigure stabilitatea pe termen lung.

În cadrul discursului său, șeful Executivului a evidențiat faptul că menținerea unor măsuri excepționale nu este justificată dincolo de perioada strict necesară.

Alexandru Munteanu a reamintit deputaților că Guvernul s-a angajat anterior să acționeze cu fermitate și transparență, promițând că starea de urgență nu va fi prelungită nicio zi în plus față de momentul în care riscurile majore au fost diminuate, transmite TVR Moldova. Acesta a dat asigurări că, odată cu trecerea la regimul de alertă, autoritățile vor continua să monitorizeze și să gestioneze cu atenție vulnerabilitățile din acest sector strategic.

„Am promis două lucruri, că vom acţiona ferm şi vom fi transparenți. Şi nu vom menţine starea de urgenţă nicio zi în plus”, a afirmat Alexandru Munteanu.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat adoptarea hotărârii cu votul a 69 de deputați, mulțumind echipei guvernamentale pentru eforturile depuse și exprimându-și speranța că viitorul va aduce mai puține situații de criză care să necesite măsuri de o asemenea amploare.

Diferențele procedurale între starea de urgență și cea de alertă

Dezbaterile din plen au adus în prim-plan întrebări referitoare la eficiența acțiunilor întreprinse pe durata crizei. Fostul premier Vasile Tarlev l-a chestionat pe actualul șef al Guvernului cu privire la motivele alegerii unei stări de alertă în detrimentul renunțării totale la orice regim special.

În replică, Alexandru Munteanu a invocat, într-o notă metaforică, pregătirea sa de fizician, precizând că preferă procesele care se desfășoară lent și controlat.

Vasile Tarlev, deputat neafiliat: Propuneţi o stare de alertă. De ce nu rămâneţi la stare de urgenţă sau să vă deziceţi totalmente de ea.

Alexandru Munteanu: Mie, ca fost fizician, îmi plac procesele lente.

Un punct esențial al discuțiilor a vizat cadrul legal care permite intervențiile rapide ale statului. Deputatul Nicolae Margarint a solicitat clarificări despre măsurile concrete care nu ar fi putut fi implementate în absența stării de urgență.

„Oamenii m-au rugat să vă ofer această întrebare. Ce lucruri lucruri sau ce situaţii dumneavoastră aţi implementat concret în această stare de urgenţă.

Lucruri care nu ar fi fost permis pentru a fi adaptate şi înfăptuite fără aprobarea acestei stări de urgenţă?”, a fost întrebarea pusă de deputatul moldovean.

Explicațiile tehnice au fost oferite de Sergiu Diaconu, șeful Centrului Național de Management al Crizelor din Republica Moldova, care a arătat că actualul cadru legal restricționează procedurile de derogare la achiziții dacă nu există un regim de urgență.

Acesta a subliniat că starea de urgență a permis, de asemenea, modificarea termenelor de calcul mediu prevăzute de lege, elemente esențiale pentru gestionarea operativă a resurselor energetice, aceasta fiind principala diferență față de starea de alertă.

„Conform legii, dacă nu este stare de urgenţă, nu poţi face proceduri de derogare la procurări. Al doilea element care nu este posibil, aceleaşi 14-7 zile de calcul mediu nu este posibil fără derogare.

Legea prevede expres 14 zile. Deci îţi trebuie o derogare care este permisă doar prin stare de urgenţă. Asta şi este diferenţa mare dintre starea de urgenţă şi starea de alertă”, a precizat Sergiu Diaconu în Parlament.

Impactul măsurilor de criză asupra sectorului agricol. Parlamentarii au cerut explicații

Sesiunea de întrebări nu a ocolit nici situația dificilă a agricultorilor. Deputatul Constantin Cuiumju a criticat lipsa sprijinului pentru fermieri în perioada lucrărilor agricole și a cerut explicații privind gestionarea celor peste 100 de milioane de lei alocate din fondul de rezervă.

Acesta a întrebat de ce resursele financiare nu au ajuns la timp la beneficiarii care se confruntă cu dificultăți majore.

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a răspuns acestor preocupări afirmând că decizia de alocare a sprijinului a fost confirmată recent în cadrul unei ședințe de Guvern, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii.

Munteanu a garantat că producătorii agricoli din Republica Moldova vor primi ajutorul necesar și promis, subliniind că Executivul rămâne angajat în susținerea acestui segment economic afectat de criza energetică.

„Alaltăieri, la şedinţa Guvernului noi am, confirmat această decizie împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii. Aşa că agricultorii noştri, fermierii vor primi sprijinul promis şi necesar. Asta vă pot confirma”, a spus șeful Guvernului de la Chișinău.

Aspect Cheie	Detalii Decizie / Statut	Impact și Observații
Status Nou	Regim de Alertă în Energie	Intră în vigoare din ziua următoare votului parlamentar.
Votul Parlamentului	69 de voturi „Pentru”	Decizie susținută de majoritatea parlamentară la propunerea Guvernului.
Diferență Procedurală	Eliminarea derogărilor de achiziții	În regim de alertă nu se mai pot face achiziții directe fără licitații standard (excepție: stare de urgență).
Sprijin Agricultori	Peste 100 mil. MDL alocate	Fondurile din rezerva de stat vor fi distribuite fermierilor pentru acoperirea pierderilor.
Transparență	Raportare și monitorizare continuă	Guvernul s-a angajat să mențină publicul informat fără măsuri restrictive de urgență.
Gestionare Crize	Management prin Centrul Național	Riscurile rămân sub supravegherea structurilor tehnice specializate.