Când se va uni România cu Republica Moldova? Premierul Alexandru Munteanu a dat semnalul: În Europa vom face unirea

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a vorbit despre unirea României cu Republica Moldova. El a explicat la TV că decizia depinde de dorința cetățenilor și de sprijinul public.

Când se va uni România cu Republica Moldova?

Tema unirii dintre România și Republica Moldova a revenit în atenție, pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din public. Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a spus că o decizie de acest fel depinde de dorința oamenilor și de momentul când se adună suficienți susținători.

Într-un interviu acordat pentru TVR Info, el a subliniat că prioritatea lor rămâne integrarea în Uniunea Europeană și că aceasta este treaba lor principală, așa cum le-au cerut cetățenii. El a explicat că evenimentele internaționale pot schimba rapid situația și că nimeni nu se aștepta ca generația lor să trăiască un război. Premierul a spus că un referendum sau orice decizie politică despre unire va fi hotărâtă doar de cetățeni și că atunci când va exista suficient sprijin, vor fi gata să acționeze.

Munteanu a mai spus că ideea de „românism” a fost afectată de influențe externe, în special de agenți ruși, care au încercat să o discrediteze. Totodată, el a menționat că oamenii de pe ambele maluri ale Prutului încep să înțeleagă că sunt apropiați și că formează o familie, chiar dacă acum nu mai sunt aceeași țară.

Munteanu a sugerat că parcursul european ar putea facilita unirea în viitor și că, atunci când va fi momentul potrivit, vor lua decizia corectă.

„E o decizie politică. Noi lucrăm pe agenda europeană, fiindcă ăsta e mandatul pe care l-am primit de la cetățeni.

Lucrurile se schimbă foarte dinamic. (…) Eu nu credeam că generația noastră va trece printr-un război.

Eu cred că atunci când o să acumulăm o masă critică și când alegătorii noștri vor decide că a venit momentul (…) noi vom fi gata pentru această decizie.

Ideea de românism a fost discreditată (…) de diferiți agenți ai Moscovei.

Cetățenii noștri de ambele maluri ale Prutului sunt tot mai mult conștienți că suntem foarte aproape, suntem o familie, am fost o țară acuma nu suntem o țară, dar suntem foarte aproape.

Ne vom întâlni noi în Europa și vom face unire. O să ajungem la acel moment și vom lua decizia corectă”, a precizat Munteanu.

44% dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România, iar 60,8% dintre moldovenii din Diaspora susțin această opțiune

Potrivit unui sondaj realizat de compania de cercetări sociologice Ates Research în luna martie 2026, dacă ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 44% dintre respondenții din țară ar vota „DA”, în timp ce 39,2% ar vota „NU”. Alți 9,4% au spus că nu ar participa, 6,7% că nu știu sau nu s-au decis, iar 0,8% nu au oferit un răspuns.

În rândul moldovenilor din Diaspora, procentul celor care ar vota „DA” este mai ridicat, 60,8%, față de 24,3% care ar vota „NU”. 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis, iar 1,1% nu au răspuns.

Eșantionul din Republica Moldova a inclus 1.078 de persoane din 320 de localități, iar 37% dintre acestea consideră că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, în timp ce 33% cred că ar genera mai multe dezavantaje. În Diaspora, dintre cei 235 de intervievați din 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025, 52,1% consideră că unirea ar aduce beneficii.

Printre principalele avantaje ale unirii, respondenții au menționat beneficii economice, cum ar fi pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economică. Cel mai frecvent dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, menționat atât în Republica Moldova, cât și în diaspora, urmat de posibile tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.

În ceea ce privește perioada în care ar putea fi realizată unirea, cei mai mulți susținători consideră că acest lucru s-ar putea întâmpla în următorii doi-patru ani.

Metodologie

Sondajul a fost realizat în perioada 12–23 martie 2026, pe un eșantion de 1.078 de respondenți, cetățeni ai Republicii Moldova cu vârsta de peste 18 ani, care locuiesc pe teritoriul țării.

Datele au fost colectate prin mai multe metode: telefonic, reprezentând 82% din totalul răspunsurilor (884), față-în-față, cu 16% din răspunsuri (169), și online, cu 2% din răspunsuri (24). Eroarea de eșantionare este de ±3,0%, la un nivel de încredere de 95% și o proporție adevărată estimată de 50%.

Cercetarea s-a desfășurat în 320 de localități, atât urbane, cât și rurale, iar chestionarele au fost completate preponderent în limba română, reprezentând 85,8% din total, și în limba rusă, cu 14,2% din chestionare. În procesul de colectare a datelor au fost implicați 48 de operatori de interviu.