Noua taxă ce ar putea deveni obligatorie în UE, inclusiv România. Anunțul venit după scumpirea benzinei și motorinei

Noua taxă ce ar putea deveni obligatorie în UE, inclusiv România. Anunțul venit după scumpirea benzinei și motorinei

SURSA FOTO: Dreamstime - Uniunea Europeană (UE)

Publicat de Georgiana-Natalia la 4 aprilie 2026, 18:58

Cinci miniștri de finanțe din UE au cerut introducerea unei taxe pe profiturile foarte mari ale companiilor din energie, ca reacție la scumpirea combustibililor cauzată de războiul cu Iranul.

Cinci miniștri de Finanțe din UE cer introducerea unei taxe pe profiturile mari ale companiilor energetice

Cinci miniștri de finanțe din UE au cerut introducerea unei taxe pe profiturile foarte mari ale companiilor din energie, ca reacție la scumpirea combustibililor cauzată de războiul cu Iranul. Informația apare într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene și consultată de agenția de presă Reuters.

Miniștrii din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au făcut acest apel într-o scrisoare trimisă vineri, 3 aprilie 2026, în care au spus că o astfel de măsură ar arăta că țările UE sunt unite și pot acționa împreună. Ei au adăugat că această taxă ar transmite și ideea că firmele care câștigă de pe urma războiului trebuie să ajute la reducerea problemelor oamenilor.

Scrisoarea a fost adresată comisarului european pentru Climă, Wopke Hoekstra, iar miniștrii au amintit de o taxă asemănătoare introdusă în 2022, când prețurile la energie au crescut foarte mult.

Între timp, Uniunea Europeană analizează dacă să reintroducă măsurile de urgență din 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a face față problemelor actuale de pe piața energiei cauzate de războiul din Iran.

Comisarul pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis europenilor, într-o scrisoare, că ar trebui să ia în calcul reducerea călătoriilor pentru a evita o posibilă criză de energie. După o întâlnire online cu miniștrii Energiei din UE, acesta a spus că se iau în calcul și măsuri precum limitarea unor costuri legate de electricitate, cum ar fi tarifele de rețea și taxele.

Jorgensen a explicat că nu se știe cât va dura criza și cât de gravă va fi, așa că se pregătesc mai multe variante, asemănătoare celor folosite în 2022. El a subliniat că țările membre din UE trebuie să acționeze împreună și să evite măsuri care ar putea duce la un consum mai mare de combustibil.

„Nu știm cât va dura această criză. Și, întrucât nu știm cât de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunități și posibilități care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a punctat Jorgensen.

UE trebuie să stabilească rapid reguli clare și să îmbunătățească coordonarea între state, susține ministrul Finanțelor din România

Ministrul Finanțelor din România, Alexandru Nazare, a spus miercuri, la o conferință organizată de „The Economist”, că oficialii Comisiei Europene ar trebui să stabilească rapid reguli clare care să arate în ce condiții și cu ce opțiuni pot acționa statele din UE, în contextul crizei provocate de conflictul din Golful Persic.

El a explicat că este nevoie de o coordonare mai bună între țările Uniunii Europene și că această criză vine după cea din 2022 și ar putea fi chiar mai gravă. Din acest motiv, a spus că UE are nevoie de instrumente clare și de colaborare mai strânsă. A adăugat că ar fi utile întâlniri comune ale miniștrilor de finanțe și ai energiei (ECOFIN) deoarece măsurile economice și cele din energie trebuie gândite împreună, nu separat.

„Cu siguranţă avem nevoie de o mai bună coordonare în cadrul Uniunii Europene, deci Comisia ar trebui să identifice rapid un cadru legislativ care să conceapă, în principiu în ce cadru şi în ce posibilităţi se pot mişca statele europene, mai ales că această criză o urmează pe cea din 2022 şi urmează să fie chiar de mai mare anvergură.

Avem nevoie, deci, de instrumente, de o bună coordonare şi de consilii comune ECOFIN şi în domeniul energiei, deoarecere aceste instrumente trebuie tratate laolaltă”, a punctat Nazare.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.