Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsSituație extrem de periculoasă la Cernobîl, după avarierea scutului de protecție în urma unui atac
Situația extrem de periculoasă la Cernobîl a fost semnalată oficial de organizația Greenpeace, care avertizează că integritatea structurii ce izolează reactorul nr. 4 este compromisă. Învelişul modern, instalat în 2016 pentru a acoperi sarcofagul inițial din beton și oțel ridicat după accidentul din 1986, a fost grav afectat în februarie 2025, când o dronă rusească a perforat structura.
Autoritățile ucrainene au acuzat în repetate rânduri Rusia că a vizat infrastructura nucleară încă de la începutul invaziei din 2022. Incidentul din 2025 a generat daune semnificative asupra scutului de protecție, menit să limiteze dispersia materialelor radioactive din interiorul reactorului avariat.
Deși au fost inițiate lucrări de reparație, evaluările tehnice arată că funcționalitatea completă a structurii nu a fost restabilită. Raportul publicat de Greenpeace subliniază că sistemul de izolare nu mai oferă nivelul de siguranță proiectat inițial, ceea ce amplifică riscurile pentru mediul înconjurător.
În acest context, vulnerabilitatea instalației ridică semne de alarmă privind capacitatea de prevenire a unor incidente majore în viitorul apropiat.
Risc de scurgeri radioactive la Cernobîl în cazul unei prăbușiri a învelişului intern deteriorat
Experții avertizează că deteriorarea scutului de protecție poate avea consecințe grave în cazul unei prăbușiri necontrolate a structurii interne. Greenpeace atrage atenția că un astfel de scenariu ar putea duce la eliberarea în atmosferă a unor cantități semnificative de material radioactiv.
„Aceasta creşte riscul de scurgeri radioactive în mediul ambiant, în special în cazul unei prăbuşiri”, a avertizat organizaţia neguvernamentală.
În interiorul sarcofagului se află materiale extrem de periculoase, rezultate în urma exploziei reactorului din 1986. Acestea includ tone de praf radioactiv, fragmente de combustibil nuclear și particule contaminate.
„Ar fi catastrofal, întrucât în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv, granule de combustibil şi cantităţi enorme de particule radioactive”, a declarat recent Shaun Burnie, specialist în domeniul nuclear în cadrul Greenpeace Ucraina.
Același expert a subliniat că lipsa posibilității de a repara complet scutul de protecție în actualul context agravează situația.
„Deoarece noul scut de protecţie nu poate fi reparat în acest moment şi nu poate funcţiona aşa cum era prevăzut, există riscul de scurgeri radioactive”, a susținut Burnie.
Lucrările urgente sunt întârziate de război, iar riscurile se amplifică la Cernobîl
Intervențiile necesare pentru stabilizarea structurii sunt considerate urgente de specialiști, însă implementarea acestora este blocată de contextul militar din regiune. Greenpeace recomandă demontarea elementelor instabile pentru a preveni o prăbușire necontrolată a învelişului intern.
Cu toate acestea, operațiunile sunt îngreunate de continuarea atacurilor aeriene în zonă.
„Rachetele ruseşti sunt lansate în continuare deasupra Cernobîlului. La 40 de ani după (catastrofa de la Cernobîl), Rusia continuă să ducă un adevărat război nuclear împotriva popoarelor Ucrainei şi Europei”, a explicat Shaun Burnie.
În paralel, conducerea centralei avertizează asupra riscurilor suplimentare generate de eventuale explozii sau impacturi în apropiere. Directorul instalației, Serghi Tarakanov, a subliniat caracterul critic al situației.
„Dacă o rachetă cade, nu doar în interiorul structurii de protecţie, ci chiar la 200 de metri distanţă, aceasta va provoca un impact extern asemănător cu cel al unui cutremur”, a declarat acesta.
Oficialul a reamintit consecințele globale ale accidentului din 1986.
„Şi ceea ce ne-a arătat accidentul din 1986, (…) este că particulele radioactive nu cunosc frontiere”, a precizat Tarakanov.
Costurile pentru refacerea completă a structurii avariate sunt estimate la aproximativ 500 de milioane de euro, potrivit unei declarații anterioare făcute de Jean-Noël Barrot.
