Donald Trump: „Discuții constructive” cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski privind conflictul din Ucraina

Donald Trump: „Discuții constructive” cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski privind conflictul din Ucraina

SURSA FOTO: Dreamstime - Donald Trump, Volodimir Zelenski, Vladimir Putin

Publicat de Vlad Dima la 26 aprilie 2026, 22:08

Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că poartă discuții considerate „constructive” atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul eforturilor de a identifica o posibilă soluție pentru conflictul din Ucraina.

 Donald Trump: SUA încearcă să gestioneze relațiile Rusia–Ucraina și speră la o soluționare a conflictului

Într-un interviu acordat emisiunii „The Sunday Briefing” de la Fox News, Donald Trump a afirmat că partea americană lucrează la situația dintre Rusia și Ucraina și își exprimă speranța că problema va putea fi rezolvată.

„Lucrăm la situaţia din Rusia, la relaţiile dintre Rusia şi Ucraina, şi sperăm că vom rezolva problema”, a declarat Trump într-un interviu acordat emisiunii „The Sunday Briefing” de la Fox News.

Donald Trump a evitat să spună când a avut loc ultima sa convorbire cu Vladimir Putin, precizând doar că menține dialogul atât cu liderul rus, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a descris aceste discuții drept „constructive”, fără a oferi detalii suplimentare despre momentul în care au avut loc.

„Ura dintre preşedintele Putin şi preşedintele Zelenski este ridicolă. E o nebunie. Iar ura este un lucru rău. Ura este un lucru rău atunci când încerci să rezolvi ceva, dar se va întâmpla”, a spus el.

Donald Trump a promis anterior că va pune capăt războiului declanșat de invazia rusă la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, însă, la mai bine de un an de la începutul celui de-al doilea mandat, conflictul continuă.

Volodimir Zelenski acuză Rusia de „terorism nuclear” la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de „terorism nuclear” duminică, în contextul marcării a 40 de ani de la accidentul de la Cernobîl, considerat cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie, potrivit AFP.

”Lumea nu trebuie să permită ca acest terorism nuclear să continue, iar cea mai bună modalitate de a-i pune capăt este să constrângă Rusia să-şi oprească atacurile iresponsabile”, a declarat Volodimir Zelenski, referindu-se la Războiul din Ucraina, declanşat de invazia rusă la scară mare în februarie 2022.

Liderul ucrainean a susținut că Rusia ar pune din nou lumea în pericol, apropiind-o de o posibilă catastrofă provocată de om. El a afirmat că drone ruse survolează frecvent zona de la Cernobîl și a amintit că anul trecut una dintre acestea ar fi lovit structura de protecție a centralei.

Volodimir Zelenski a adus, de asemenea, un omagiu victimelor dezastrului din 1986, evocând sacrificiul celor care au intervenit pentru limitarea efectelor accidentului. El a transmis un mesaj de comemorare pentru toți cei care și-au pierdut viața în urma tragediei, urându-le pace.

Ucraina a marcat duminică împlinirea a 40 de ani de la accidentul de la Cernobîl, considerat cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie, în timp ce zona centralei rămâne expusă riscurilor generate de conflictul militar și posibilelor emisii radioactive.

”Ni-i amintim pe toţi cei care şi-au dat viaţa gestionând consecinţele acestei tragedii. Fie ca toate victimele catastrofei de la Cernobîl să se odihnească în pace”, a declarat el.

Explozie la Cernobîl în timpul unui test de siguranță: cel mai grav accident nuclear din istorie și impactul său devastator

La 26 aprilie 1986, la ora 1:23, miezul reactorului numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, aflată în nordul Ucrainei, a explodat în timpul unui test de siguranță, pe fondul unor erori de operare. Deflagrația a distrus clădirea reactorului, iar în atmosferă a fost eliberată o coloană masivă de fum radioactiv.

Combustibilul nuclear a continuat să ardă timp de aproximativ zece zile, amplificând contaminarea.

În zilele și săptămânile următoare, norul radioactiv s-a răspândit peste Ucraina, Belarus și Rusia, ajungând ulterior să afecteze o mare parte din Europa.

În 2005, un raport controversat al ONU a estimat la aproximativ 4.000 numărul de decese confirmate sau anticipate în cele mai afectate trei țări. Un an mai târziu, organizația Greenpeace a susținut că bilanțul total al victimelor ar putea ajunge la 100.000 de morți, în urma consecințelor catastrofei.

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.