Sărăcia energetică afectează tot mai multe gospodării din România. Raport realizat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice
Aproximativ una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, potrivit noului raport anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Analiza evidențiază presiunea tot mai mare pe bugetele familiilor, în contextul creșterii prețurilor la energie și al tensiunilor din Orientul Mijlociu care influențează în aceste zile piețele internaționale.
Noul raport arată că 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie. Specialiștii observatorului subliniază că impactul costurilor energetice asupra nivelului de trai rămâne semnificativ.
Analiza indică faptul că fenomenul afectează în mod deosebit mediul rural și locuințele individuale, iar includerea cheltuielilor cu buteliile de gaz în evaluare relevă o presiune și mai mare asupra bugetelor gospodăriilor.
Raportul mai arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație complexă de factori, printre care veniturile reduse, eficiența energetică scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologii moderne. Efectele acestor factori sunt distribuite inegal între regiuni, tipuri de locuințe și medii de rezidență.
Coordonatorul observatorului explică faptul că sărăcia energetică nu poate fi descrisă printr-un singur indicator și că, pentru o înțelegere reală a fenomenului, trebuie analizate simultan date privind veniturile, costurile energetice, consumul și caracteristicile locuințelor. De asemenea, este nevoie de date integrate pentru elaborarea unor politici publice eficiente.
Raportul anual pentru 2025 analizează evoluția sărăciei energetice în perioada 2020–2024, utilizând date din Ancheta Bugetelor de Familie. Aceste informații stau la baza calculării indicatorilor care măsoară impactul costurilor cu energia asupra nivelului de trai.
Gospodăriile cu venituri mici sunt cele mai afectate
Deși presiunea costurilor energetice se extinde tot mai mult și asupra gospodăriilor cu venituri medii, situația rămâne dramatică pentru familiile cu cele mai reduse venituri.
Potrivit raportului, toate gospodăriile aflate în prima decilă de venit și aproximativ 72% dintre cele din a doua decilă ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie.
Aceste rezultate sunt reflectate de indicatorul european modificat privind veniturile reduse și costurile ridicate ale energiei, adaptat contextului național.
În comparație, media la nivel național este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile pentru anul 2024. Indicatorul utilizat în analiză măsoară situațiile în care costurile energetice împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru un trai decent.
În plus, aproape jumătate dintre gospodăriile din prima decilă de venit recurg la subconsum energetic, o formă severă de sărăcie energetică care presupune reducerea consumului sub nivelul adecvat nevoilor.
Diferențe regionale în România și contrastul dintre mediul urban și cel rural
Raportul evidențiază diferențe regionale importante în ceea ce privește amploarea fenomenului. Cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice sunt înregistrate în regiunea Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie materială după plata energiei. Tot aici se observă și cea mai mare proporție de gospodării care își reduc consumul sub nivelul adecvat nevoilor, respectiv 26%.
La polul opus se află regiunea București-Ilfov, unde valorile sunt semnificativ mai scăzute: doar 6% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, iar 7% practică subconsumul. Aceste diferențe reflectă nivelurile variate de venit, accesul la infrastructură energetică și eficiența locuințelor.
Datele raportului arată că sărăcia energetică este mult mai răspândită în mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află în zone rurale, aceeași proporție fiind valabilă și pentru gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei.
Specialiștii explică faptul că aceste rezultate reflectă diferențele structurale dintre mediul rural și urban, inclusiv veniturile mai scăzute, eficiența energetică redusă a locuințelor și accesul limitat la infrastructură modernă.
Totuși, povara costurilor energetice afectează și orașele. Aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie se află în mediul urban, în timp ce 48% sunt în mediul rural.
În același timp, supraconsumul energetic este mai frecvent în orașe, unde se înregistrează 56% din cazuri, comparativ cu 44% în zonele rurale. Specialiștii consideră că aceste diferențe reflectă stilul de viață urban și accesul mai bun la infrastructură energetică.
În acest context, raportul subliniază că mediul rural are nevoie de investiții accelerate pentru accesul la surse de energie curate, accesibile și diversificate, precum și pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor.
În schimb, mediul urban necesită măsuri orientate spre optimizarea consumului și eficiență energetică adaptată infrastructurii existente.
87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case și doar 13% în apartamente
Tipul de locuință influențează semnificativ riscul de sărăcie energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, iar majoritatea acestora sunt situate în mediul rural.
Raportul arată că 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case, comparativ cu doar 13% în apartamente. De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc tot în locuințe individuale.
Cele mai afectate de subconsum energetic sunt locuințele construite din lemn și paiantă, unde proporțiile ajung la 36%, respectiv 30%. Specialiștii concluzionează că gospodăriile care locuiesc în case sunt semnificativ mai vulnerabile la sărăcia energetică decât cele din apartamente, subliniind importanța extinderii programelor publice de eficiență energetică și către acest tip de locuințe.
Raportul evidențiază și rolul important al buteliilor de gaz pentru gătit, utilizate de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special în zonele fără rețele de gaz natural.
Includerea acestor cheltuieli în analiza costurilor energetice oferă o imagine mai realistă asupra presiunii financiare asupra familiilor. În lipsa acestei componente, sărăcia energetică poate fi subestimată pentru anumite segmente ale populației.
Dacă aceste costuri sunt incluse în calcul, proporția gospodăriilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie crește la 32,3%, comparativ cu 25,5% în varianta care nu le ia în considerare. În același timp, ponderea gospodăriilor care ajung sub pragul de sărăcie materială după plata energiei urcă la 22,4%.
