Ziua Internațională fără Pungi de Plastic este marcată pe 3 iulie. Datele UE arată unde se află România

Pungile de plastic continuă să reprezinte o sursă importantă de poluare, iar pe 3 iulie este marcată Ziua Internațională fără Pungi de Plastic, dedicată promovării alternativelor reutilizabile și reducerii consumului de materiale plastice de unică folosință. Uniunea Europeană a introdus în ultimii ani măsuri stricte pentru limitarea acestui tip de deșeuri, însă datele oficiale arată că România rămâne în urma multor state membre la capitolul reciclare. Statisticile evidențiază, totodată, diferențe importante între țările europene în ceea ce privește consumul și gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Pungile de plastic sunt vizate de măsuri europene pentru reducerea consumului și a poluării

Pungile de plastic se află printre cele mai des întâlnite zece tipuri de deșeuri abandonate în Europa. Deși sunt utilizate, de cele mai multe ori, doar câteva minute, acestea pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani până la degradarea completă.

În fiecare an, pe 3 iulie, este marcată Ziua Internațională fără Pungi de Plastic, o inițiativă care urmărește să încurajeze renunțarea la produsele de unică folosință și adoptarea alternativelor reutilizabile. Evenimentul face parte din mișcarea internațională „Break Free From Plastic”, dedicată reducerii poluării provocate de materialele plastice.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri legislative pentru diminuarea consumului de plastic. Directiva privind pungile de plastic obligă statele membre să reducă utilizarea pungilor ușoare prin stabilirea unor obiective naționale, introducerea unor instrumente economice, precum taxe și contribuții, dar și prin restricții privind comercializarea.

În paralel, Directiva privind materialele plastice de unică folosință a eliminat de pe piața europeană mai multe produse din plastic, inclusiv tacâmurile, farfuriile și paiele de unică folosință. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană urmărește nu doar reducerea consumului de plastic, ci și accelerarea tranziției către economia circulară, prin prevenirea producerii deșeurilor, utilizarea produselor reutilizabile și reducerea consumului de resurse.

România rămâne printre statele cu cele mai slabe rezultate la reciclarea deșeurilor de ambalaje

Datele Eurostat arată că, în 2023, în Uniunea Europeană au fost generate 79,7 milioane de tone de deșeuri de ambalaje. Cea mai mare categorie a fost reprezentată de hârtie și carton, cu 32,3 milioane de tone, echivalentul a 40,4% din total.

Pe următoarele locuri s-au situat deșeurile din plastic, cu 15,8 milioane de tone (19,8%), sticla – 15 milioane de tone (18,8%), lemnul – 12,6 milioane de tone (15,8%), metalele – 3,9 milioane de tone (4,9%), iar celelalte materiale au însumat aproximativ 0,2 milioane de tone.

În majoritatea statelor membre, hârtia și cartonul reprezintă cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje. România și Bulgaria au fost însă singurele țări în care această categorie a rămas sub pragul de 30%. În România, potrivit celor mai recente date disponibile pentru 2022, hârtia și cartonul au reprezentat 29,4% din totalul deșeurilor de ambalaje, în timp ce lemnul a avut o pondere de 26,8%, fiind a doua categorie ca importanță.

Statisticile arată că, în 2023, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în Uniunea Europeană a scăzut cu 4,7% față de anul anterior, ajungând la 177,8 kilograme pe locuitor. Și cantitatea reciclată s-a redus ușor, cu 1,5%, până la 120 de kilograme pe locuitor.

Diferențele dintre state rămân însă considerabile. Irlanda a generat cea mai mare cantitate de deșeuri de ambalaje, cu 223,1 kilograme pe locuitor, urmată de Italia, Germania și Luxemburg, toate depășind pragul de 200 de kilograme pe locuitor. La polul opus s-au aflat Bulgaria, Croația și Cipru, cu cele mai mici cantități generate.

Italia, Germania și Luxemburg conduc și la capitolul reciclare, în timp ce România se află printre ultimele state ale Uniunii Europene. Conform datelor disponibile pentru 2022, România a reciclat doar 48,5 kilograme de deșeuri de ambalaje pe locuitor.

Situația este reflectată și de rata totală de reciclare a deșeurilor de ambalaje. În timp ce media Uniunii Europene a ajuns la 67,5% în 2023, apropiindu-se de obiectivul de 70% stabilit pentru anul 2030, România a raportat o rată de doar 37,3% (date aferente anului 2022), una dintre cele mai reduse din blocul comunitar. Doar Ungaria, Malta și Grecia au înregistrat rezultate sub pragul de 50%.

În cazul ambalajelor din plastic, obiectivul european pentru 2030 este reciclarea a minimum 55% din cantitatea generată. În 2023, doar Belgia și Letonia reușiseră deja să atingă acest prag, în timp ce alte state, precum Slovacia, Cehia, Germania și Slovenia, se apropiau de țintă. La polul opus s-au aflat Ungaria, Franța, Austria și Danemarca, cu cele mai reduse rate de reciclare a ambalajelor din plastic.

Consumul de pungi de plastic diferă puternic între statele UE, iar România a raportat o creștere față de 2018

Directiva europeană privind pungile de plastic stabilește ca obiectiv reducerea consumului de pungi ușoare la mai puțin de 40 de bucăți pe locuitor până cel târziu în 2025.

În 2023, media Uniunii Europene a fost de 65 de pungi ușoare pe locuitor, în scădere cu 3% față de anul precedent și cu aproape o treime comparativ cu nivelul de 95 de pungi înregistrat în 2018.

Rezultatele diferă însă semnificativ între statele membre. Belgia a raportat cel mai redus consum, cu doar patru pungi pe locuitor, urmată de Polonia, Portugalia, Austria, Suedia, Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos și Germania, toate situându-se deja sub obiectivul european.

La celălalt capăt al clasamentului s-au aflat Letonia, cu 209 pungi pe locuitor, Lituania, cu 196, și Cehia, cu 185 de pungi pe locuitor.

Datele arată că toate statele membre au introdus măsuri pentru reducerea consumului, însă eficiența acestora diferă în funcție de perioada în care au fost implementate, politicile naționale și metodele de colectare a datelor.

Evoluția pe termen lung indică însă și un aspect nefavorabil pentru România. În intervalul 2018–2022, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a consumului de pungi ușoare din Uniunea Europeană, cu 45 de pungi suplimentare pe locuitor. În aceeași perioadă, Italia și Croația au raportat, de asemenea, majorări, în timp ce state precum Suedia, Lituania, Letonia, Spania și Cipru au consemnat cele mai importante reduceri ale consumului.