UPDATE 13:53: Americanii cer în continuare Ucrainei să renunţe la regiunea Donbas
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se află luni la Berlin pentru a doua zi consecutivă, unde poartă negocieri cu trimișii americani. Kievul încearcă să convingă Washingtonul să susțină un armistițiu în Ucraina fără cedări teritoriale către Rusia. Totuși, potrivit unui oficial de rang înalt, negociatorii americani continuă să solicite Ucrainei să renunțe la partea din regiunea Donbas, aflată încă sub controlul Kievului, transmite AFP.
O sursă apropiată negocierilor de la Berlin a declarat pentru AFP că, în timp ce Vladimir Putin urmărește câștiguri teritoriale, americanii cer Ucrainei să se retragă din Donbas, ceea ce Kievul refuză, apreciind poziția Washingtonului drept „surprinzătoare”.
Noua rundă de discuții a început luni dimineață, iar șeful diplomației germane, Johann Wadephul, estimează că rezultatele vor fi cunoscute „la sfârșitul săptămânii”, subliniind responsabilitatea lui Putin de a opri războiul declanșat în februarie 2022.
După prima rundă de negocieri, emisarul american Steve Witkoff a raportat „multe progrese”, iar luni seara cancelarul german Friedrich Merz și lideri europeni se vor reuni pentru a discuta situația Ucrainei.
Ca și Kievul, europenii se opun cedării în fața cererilor maximaliste ale Kremlinului, însă se tem că Donald Trump ar putea abandona Ucraina sau impune concesii excesive Moscovei, excluzând Europa din discuțiile privind securitatea continentală, într-un context în care Rusia este percepută ca o amenințare majoră.
Cum a reacționat Europa
Blaise Metreweli, noua directoare a MI6, a transmis că Marea Britanie rămâne ferm angajată în sprijinul Ucrainei, subliniind că Rusia nu ar trebui să aibă îndoieli privind durata acestui sprijin și că presiunea exercitată în favoarea Kievului va continua. Totodată, ea a subliniat importanța creșterii utilizării tehnologiei pentru a contracara amenințările la adresa securității britanice, inclusiv terorismul și războiul informațional.
În prezent, aliații europeni, printre care Marea Britanie, Franța și Germania, lucrează la ajustarea propunerilor venite din partea Statelor Unite, care ar putea determina Ucraina să cedeze teritorii, să renunțe la obiectivele NATO și să accepte restricții militare. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare cu seriozitate garanțiile de securitate pentru Ucraina, dacă Kievul este dispus să renunțe la aderarea la NATO, precizând că acestea nu ar trebui să fie doar „hârtii și promisiuni”, ci să includă „trupe reale și capabilități concrete, pentru ca Ucraina să se poată apăra efectiv”.
Zelenski s-a oferit să renunţe la aderarea la NATO
Emisarul fostului președinte american Donald Trump, Steve Witkoff, a afirmat că discuțiile recente au dus la „avansuri importante”, în urma întrevederii pe care a avut-o alături de Jared Kushner, ginerele lui Trump, cu Volodimir Zelenski. Întâlnirea a avut loc în contextul demersurilor diplomatice menite să încheie cel mai grav conflict european de la Al Doilea Război Mondial încoace, chiar dacă informațiile detaliate nu au fost făcute publice.
Consilierul prezidențial Dmitro Lîtvin a precizat că Volodimir Zelenski va face declarații despre negocieri luni, după încheierea lor. Potrivit acestuia, autoritățile examinează în prezent variantele de documente aflate în lucru.
„Discuţiile au durat mai mult de cinci ore şi s-au încheiat astăzi cu un acord de a fi reluate mâine dimineaţă (luni – n.r.)”, a declarat Lîtvîn reporterilor într-o conversaţie pe WhatsApp.
Înainte de începerea negocierilor, Zelenski a confirmat că este dispus să renunțe la ambiția Ucrainei de a deveni membră NATO, în schimbul unor garanții de securitate oferite de statele occidentale.
Această poziție reprezintă o schimbare semnificativă pentru Kiev, care a considerat aderarea la NATO un scut esențial împotriva agresiunii ruse și a consacrat acest obiectiv chiar în Constituție. Totodată, gestul răspunde uneia dintre cerințele majore ale Moscovei, deși autoritățile ucrainene au continuat să respingă ferm orice concesie teritorială către Rusia.
„Reprezentanţii au purtat discuţii aprofundate cu privire la planul de pace în 20 de puncte, agendele economice şi multe altele. S-au înregistrat progrese semnificative, iar mâine dimineaţă se vor întâlni din nou”, a declarat Witkoff într-o postare pe X.
Întâlnirile au avut loc sub auspiciile cancelarului german Friedrich Merz, care, conform unei surse, a rostit câteva declarații introductive, după care i-a lăsat pe reprezentanții celor două tabere să continue negocierile.
De asemenea, alți lideri europeni urmează să sosească luni în Germania pentru consultări suplimentare.
NATO versus garanții de securitate
Zelenski a explicat că, inițial, Ucraina și-a dorit aderarea la NATO ca formă reală de protecție, însă unii parteneri din Statele Unite și Europa nu au sprijinit această opțiune. Potrivit președintelui ucrainean, soluția actuală constă în garanții bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, în garanții similare celor prevăzute de articolul 5 pentru NATO oferite de SUA, precum și în sprijin din partea altor state europene și a unor țări precum Canada și Japonia.
Zelenski a subliniat că această propunere reprezintă deja un compromis din partea Ucrainei și a precizat că aceste garanții ar trebui să aibă caracter obligatoriu din punct de vedere legal.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru ZDF că prezența emisariilor lui Trump la Berlin reprezintă un „semn pozitiv”, chiar dacă a recunoscut că Witkoff și Kushner, fiind în principal oameni de afaceri, nu constituie o echipă ideală pentru negocieri diplomatice. El a adăugat că, „așa cum se spune, poți dansa doar cu cei care sunt pe ringul de dans”.
Referindu-se la propunerea Ucrainei de a renunța la obiectivul aderării la NATO în schimbul garanțiilor de securitate, Pistorius a amintit experiența negativă a Kievului din 1994, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear sovietic în schimbul unor garanții teritoriale oferite de SUA, Rusia și Marea Britanie. Oficialul german a subliniat că rămâne de văzut cât de solide vor fi aceste promisiuni, având în vedere problemele teritoriale și necesitatea angajamentului Rusiei și al altor state. În plus, el a menționat că simpla oferire a garanțiilor de securitate, fără implicarea substanțială a SUA, „nu ar avea prea mare valoare”.
Pistorius a mai precizat că Marea Britanie, Franța și Germania au colaborat la ajustarea propunerilor inițiale ale SUA, care, potrivit unui proiect dezvăluit luna trecută, cereau Kievului să cedeze teritoriu, să renunțe la aspirațiile NATO și să accepte restricții asupra forțelor sale armate. Aliații europeni au descris situația ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei și au căutat să sprijine financiar Kievul, inclusiv prin utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse pentru bugetul militar și civil.
