Vremea intră într-o nouă fază de instabilitate. Șefa ANM anunță o încălzire accentuată, ploi și revenirea gerului în februarie
România se pregătește pentru o schimbare semnificativă a regimului meteorologic în perioada următoare, caracterizată de alternanțe rapide între episoade de încălzire și reveniri ale vremii reci. Directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a transmis că țara traversează o perioadă marcată de extreme meteorologice, în care temperaturile și tipurile de precipitații vor varia considerabil de la o etapă la alta.
Potrivit ANM, după o perioadă îndelungată cu temperaturi scăzute, ger în timpul nopților și dimineților și episoade de iarnă autentică în primele două decade ale lunii, vremea intră într-un proces de încălzire. Începând de duminică, valorile termice vor crește în aproape toate regiunile, iar până la finalul lunii ianuarie se vor înregistra temperaturi peste mediile climatologice normale pentru această perioadă.
Din punct de vedere termic, schimbarea este una evidentă. În vestul țării sunt posibile maxime de 11–12 grade Celsius, cu tendință de creștere până la 13–14 grade în zilele următoare. În sud-est și est, răcirea se mai resimte temporar, din cauza masei de aer rece care persistă în aceste zone, însă și aici temperaturile vor crește treptat.
În Capitală, maximele vor urca de la 2–3 grade la valori de 10–11 grade Celsius la începutul săptămânii viitoare, a precizat șefa ANM pentru Digi24.
„Traversăm epoca, dacă îmi permiteți, «extremelor meteorologice» din punct de vedere a ceea ce urmează, pentru că după o perioadă foarte îndelungată de temperaturi coborâte, cu vreme geroasă noaptea și dimineața, în primele două decade ale acestei luni, va urma o perioadă în care vom vorbi, cel puțin până la finalul lunii ianuarie, de temperaturi peste ceea ce ar fi normal pentru un final de lună ianuarie în țara noastră.
Din punct de vedere termic, schimbarea este evidentă. Astăzi, există o probabilitate să înregistrăm 11-12 grade Celsius în Dealurile de Vest, în Capitală doar 2-3 grade.
Răcirea încă în partea de sud-est și est se resimte, având în vedere masa de rece care încă va mai predomina în această parte, după care, începând de mâine, temperaturile vor crește ușor în aproape toată țara.
Vor fi 13-14 grade Celsius tot în partea de vest a țării, dar în Capitală, de la o zi la alta, mai ales la începutul săptămânii viitoare, vor fi maxime în jurul a 10-11 grade Celsius”, a explicat Elena Mateescu.
Trecem de la ninsori la ploi. Vom avea parte de precipitații peste medie în zilele următoare
Odată cu încălzirea vremii, se va schimba și tipul de precipitații. Ninsorile vor fi înlocuite treptat de ploi, iar estimările pe termen mediu indică un regim pluviometric mai bogat.
Pentru intervalul 26 ianuarie – 2 februarie, meteorologii prognozează cantități de precipitații peste medie în aproape toată țara, cu un accent mai pronunțat în regiunile sudice.
Aceeași săptămână va fi și una mai caldă decât normalul perioadei, cu abateri termice ce pot depăși 5–6 grade în jumătatea estică a teritoriului, spune directorul general al ANM.
„Odată cu încălzirea, vor veni și precipitațiile, predominant sub formă de ploaie. Estimările pe termen lung pentru intervalul 26 ianuarie – 23 februarie arată pentru săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie o probabilitate mare de a înregistra cantități excedentare în aproape toată țara, dar mai ales în partea de sud a teritoriului și o săptămână mai caldă, cu abaterile cele mai mari în medie pentru săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie, mai mari de 5-6 grade în jumătatea de est a țării”, a afirmat Elena Mateescu.
În ceea ce privește temperaturile minime, acestea vor rămâne negative în următoarele zile, mai ales în zonele depresionare din estul Transilvaniei și în nordul Moldovei, unde se pot atinge valori de până la minus 5 grade Celsius.
Chiar și în București sunt posibile minime în jurul valorii de 0 grade. Ulterior, pe măsură ce aerul mai cald va deveni dominant, minimele vor crește treptat spre valori ușor pozitive, de aproximativ 3–4 grade.
După acest episod de încălzire, prognozele ANM indică faptul că, după 9 februarie, iarna ar putea reveni, cu temperaturi mai scăzute și noi episoade de ninsori.
„Rămânem în continuare la minime, cel puțin în următoarele zile la acest final de săptămână și posibil săptămâna viitoare, la temperaturi negative, cu precădere în zonele depresionare din estul Transilvaniei sau în zonele nordice, de pildă în nordul Moldovei, spre -5°C, chiar și în Capitală 0°C.
După care este posibil, cu siguranță, pe măsură ce masa de aer cald va predomina, să vorbim treptat și de temperaturi pozitive, nu la nivelul minimelor, nu foarte ridicate, de 3-4 grade”, a încheiat Elena Mateescu.
De ce avem ger dacă există încălzirea globală?
Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat pentru DCNews că fenomenul încălzirii globale nu exclude apariția unor ierni reci.
Aceasta a arătat că, în timp ce în anumite regiuni din Europa, Statele Unite sau Asia se înregistrează temperaturi mai scăzute decât cele obișnuite, în Arctica, Groenlanda și în alte zone ale globului valorile termice sunt peste media climatologică. În ansamblu, media globală a temperaturilor indică o tendință clară de creștere.
Totodată, Roxana Bojariu a subliniat că și în România se observă o tendință de creștere a temperaturilor, însă aceasta are caracter statistic și devine evidentă doar pe termen lung, fără a se manifesta uniform sau vizibil în fiecare sezon de iarnă.
„Termenul cheie e „globală”… „Încălzire globală”. Într-adevăr, în mare parte din Statele Unite, o parte din Europa și în mare parte din Asia avem temperaturi mai scăzute decât cele normale pentru această perioadă, în schimb în zona Arctică, Groenlanda, dar și în zona din nordul Pacificului și în zone din emisfera sudică, acolo unde e vară, sunt temperaturi cu mult peste ceea ce ar fi normal.
Dacă facem o medie a tuturor acestor temperaturi, iarăși ieșim pe plus. E adevărat că și în cazul României avem o tendință de creștere a temperaturilor, inclusiv în anotimpul de iarnă, numai că această tendință e statistică.
Adică, până la urmă, nu avem în fiecare an o iarnă din ce în ce mai caldă decât precedenta, ci numărul de ierni mai călduroase devine din ce în ce mai mare comparativ cu numărul de ierni în care temperaturile sunt preponderent sub ceea ce e normal, luând ca interval de referință cel mai recent interval, 1991-2020, ca să nu ne întoarcem la anii ’60 când vorbim de o diferență mai mare față de clima prezentă. (…)
Încălzirea globală nu e uniformă nici în spațiu, nici în timp, dar dacă facem bilanțul, vedem că întotdeauna ne plasăm pe partea pozitivă din punct de vedere termic.
Vom avea episoade de iarnă severă chiar și la sfârșitul secolului, chiar dacă încălzirea globală evoluează, numai că ele vor fi mai puțin frecvente și vom avea și intensități relativ mai scăzute, asta fără a exclude și episoade chiar foarte severe, numai că probabilitatea lor scade pe măsură ce încălzirea globală își continuă mersul”, a explicat Roxana Bojariu pentru sursa citată.
