Virgil Popescu solicită majorarea bugetului UE pentru a răspunde presiunilor economice și inflaționiste
Inițiativa privind Virgil Popescu și creșterea bugetului multianual al Uniunii Europene aduce în prim-plan nevoia de adaptare a politicilor financiare la realitățile economice actuale, marcate de inflație și instabilitate. Europarlamentarul liberal susține că bugetul trebuie consolidat pentru a menține capacitatea Uniunii de a investi strategic.
Într-un mesaj public, acesta a explicat că propunerea este susținută de întregul grup al Partidului Popular European și vizează stabilirea bugetului la un nivel superior celui actual.
„Alături de colegii PPE, solicităm o creştere cu 10% a bugetului pe termen lung al UE (2028–2034), pentru a sprijini priorităţile europene şi pentru a proteja economiile de şocurile inflaţioniste. Parlamentarii europeni transmit Comisiei că bugetul trebuie stabilit la 1,27% din VNB-ul UE, iar serviciul datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (0,11% din VNB) să fie menţinut în afara plafoanelor bugetare”, transmite europarlamentarul PNL pe Facebook.
Argumentația lui Virgil Popescu se bazează pe necesitatea păstrării caracterului investițional al bugetului european, în contextul în care fondurile comunitare reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea statelor membre.
Acesta a subliniat că viitorul cadru financiar trebuie să genereze valoare adăugată la nivel european și să completeze eficient cheltuielile naționale.
„Următorul buget pe termen lung al UE trebuie să rămână un buget de investiţii, care să sprijine politicile europene, cetăţenii, regiunile, întreprinderile şi IMM-urile, asigurând în acelaşi timp valoare adăugată la nivel european, comparativ cu cheltuielile naţionale”, arată Virgil Popescu.
Programele strategice și sumele suplimentare propuse în planul susținut de Virgil Popescu
În cadrul propunerii, Virgil Popescu detaliază domeniile considerate prioritare pentru finanțare, insistând asupra consolidării programelor europene cu impact direct asupra competitivității și coeziunii economice.
Eurodeputatul a evidențiat necesitatea creșterii finanțării pentru inițiative precum Fondul European de Competitivitate, Orizont Europa sau Erasmus+, considerate piloni ai dezvoltării economice și sociale.
„Totodată, solicităm un sprijin sporit pentru programe-cheie precum: Fondul European de Competitivitate (FEC), Orizont Europa, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU şi mecanismul de protecţie civilă, alături de o finanţare dedicată pentru EU4Health şi acţiunile legate de programul LIFE în cadrul FEC”, menţionează Virgil Popescu.
Lista suplimentărilor propuse indică o creștere semnificativă a alocărilor bugetare pentru mai multe domenii esențiale.
„Dimensiunea totală a CFM: +197,30 miliarde, Connecting Europe Facility (CEF): +9,86 miliarde, Fondul European de Competitivitate (FEC): +30 miliarde, Politica Agricolă Comună (PAC): +139,31 miliarde, Fonduri structurale şi de coeziune: +78,87 miliarde, Fondul Social European (FSE): +124,19 miliarde, Azil, migraţie, frontiere şi securitate: +3,82 miliarde, Protecţie civilă şi sănătate (UCPM+): +1,74 miliarde, Erasmus+: +6,56 miliarde, AgoraEU: +2,14 miliarde, Programul Europa Globală: +24,06 miliarde”.
Propunerile reflectă o abordare orientată către investiții în infrastructură, inovare, agricultură și protecție socială, în paralel cu întărirea mecanismelor de securitate și gestionare a migrației.
Calendarul negocierilor și impactul asupra României în contextul deciziilor europene
Procesul legislativ urmează să intre într-o etapă decisivă după votul din Parlamentul European, când vor începe negocierile oficiale cu statele membre reunite în Consiliu. În acest context, poziția susținută de Virgil Popescu este una care vizează și interesele României.
Europarlamentarul a indicat clar etapele următoare și obiectivele urmărite în negocieri.
„Ce urmează: După votul de la sfârşitul lunii aprilie, Parlamentul European va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul privind regulamentul care stabileşte structura şi principalele cifre ale bugetului 2028–2034. Ne dorim un buget adaptat circumstanţelor actuale, care să răspundă concret şi nevoilor României”, subliniază Virgil Popescu.
În paralel, Comisia Europeană a adoptat măsuri punctuale pentru susținerea industriei în contextul costurilor ridicate la energie. Executivul comunitar a aprobat scheme de ajutor de stat pentru Bulgaria, Germania și Slovenia, destinate reducerii temporare a prețurilor la energie pentru companiile mari consumatoare.
Aceste scheme, cu bugete de 334 milioane de euro pentru Bulgaria, 3,8 miliarde euro pentru Germania și 90 milioane de euro pentru Slovenia, sunt condiționate de investiții în decarbonizare și urmăresc accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse.
Măsurile vor fi aplicate pe perioade diferite, între 2025 și 2028, și vizează sectoarele expuse riscului de relocare în afara Uniunii Europene din cauza costurilor energetice ridicate și a standardelor de mediu stricte.
| Domeniu / Măsură | Detalii principale |
|---|---|
| Creștere buget UE | +10% pentru perioada 2028–2034 |
| Nivel buget propus | 1,27% din VNB UE |
| NextGenerationEU | 0,11% din VNB, în afara plafoanelor |
| Total suplimentări CFM | +197,30 miliarde euro |
| PAC (agricultură) | +139,31 miliarde euro |
| Fonduri structurale și coeziune | +78,87 miliarde euro |
| Fond Social European | +124,19 miliarde euro |
| Competitivitate (FEC) | +30 miliarde euro |
| Erasmus+ | +6,56 miliarde euro |
| Ajutoare energie Bulgaria | 334 milioane euro |
| Ajutoare energie Germania | 3,8 miliarde euro |
| Ajutoare energie Slovenia | 90 milioane euro |
| Perioadă implementare scheme energie | 2025–2028 |
| Obiectiv principal | Sprijin economic, competitivitate și tranziție verde |

