Virgil Popescu solicită o clarificare oficială privind sancțiunile OFAC
Virgil Popescu a transmis că România trebuie să stabilească „cu celeritate” dacă activele Lukoil de pe teritoriul național se află pe lista sancțiunilor Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Statelor Unite.
În cazul confirmării, el consideră necesară deschiderea imediată a unui dialog formal cu OFAC și cu Comisia Europeană, pentru a obține o clarificare scrisă privind statutul operațiunilor companiei.
„Statul român trebuie să clarifice urgent situaţia activelor Lukoil, de pe teritoriul ţării, pentru a nu fisura securitatea energetică. Subiectul sancţiunilor impuse de SUA companiei Lukoil trebuie tratat cu maximă seriozitate. Nu e o chestiune îndepărtată sau pur politică – ne priveşte direct, pentru că în România operează rafinăria Petrotel Ploieşti şi reţeaua Lukoil România, cu peste 320 de staţii de carburanţi, controlate printr-o companie cu sediul în Elveţia”, arată europarlamentarul PNL, pe Facebook.
Fostul ministru al Energiei susține că statul ar putea solicita o licență temporară, care să permită continuarea activităților esențiale – plata salariilor, menținerea siguranței și protejarea mediului – până la identificarea unui cumpărător care să nu aibă legături cu Rusia.
„Să clarificăm, cu celeritate, dacă activele Lukoil din România se află „pe lista neagră” a OFAC – Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA! Dacă se confirmă informaţia, România trebuie să deschidă repede un dialog formal cu OFAC şi cu Comisia Europeană, pentru a obţine o clarificare scrisă privind statutul operaţiunilor. Mai mult chiar, poate solicita o licenţă temporară care să permită menţinerea operaţiunilor strict necesare – salarii, siguranţă, protecţia mediului, în paralel cu pregătirea unei eventuale vânzări către un cumpărător care nu are legături cu Rusia”, subliniază Virgil Popescu.
Plan de acțiune pentru menținerea stabilității pieței
Popescu a subliniat că transparența și clarificarea situației juridice a activelor Lukoil ar aduce predictibilitate și ar permite companiilor, băncilor și partenerilor comerciali să știe „dacă și până când” pot colabora legal cu rafinăria Petrotel și cu rețeaua Lukoil România.
El a arătat că statul trebuie să fie pregătit pentru orice scenariu, inclusiv pentru oprirea temporară a rafinăriei, astfel încât alimentarea pieței interne să nu fie afectată. Printre soluțiile propuse se numără creșterea producției la rafinăriile Petrobrazi și Petromidia, suplimentarea importurilor prin portul Constanța și alte terminale europene, precum și încheierea unor contracte preventive cu traderi neafectați de sancțiuni.
„În paralel, statul trebuie să se pregătească tehnic şi logistic, astfel încât oprirea sau schimbarea proprietăţii Petrotel să nu afecteze alimentarea pieţei. Cum face asta: prin dialog cu producătorii, pentru maximizarea producţiei la celelalte rafinării (Petrobrazi, Petromidia); prin importuri suplimentare de produse petroliere prin Constanţa şi alte terminale europene; prin contracte preventive cu traderi care nu sunt afectaţi de sancţiuni. Să ne asigurăm că avem acoperire pentru cel puţin 90 de zile de consum, conform obligaţiilor europene”, mai spune Popescu.
Potrivit lui Popescu, România trebuie să asigure rezerve strategice pentru cel puțin 90 de zile de consum, conform obligațiilor impuse de Uniunea Europeană.
Este necesară o legislație specială pentru active energetice critice
Europarlamentarul liberal propune adoptarea, în regim de urgență, a unui cadru legislativ care să permită numirea unui administrator special de stat pentru companiile controlate de entități sancționate. Acesta ar avea rolul de a asigura continuitatea operațiunilor, de a pregăti vânzarea către un investitor eligibil și de a garanta transparența procesului.
Popescu consideră că potențialii cumpărători ar trebui să provină din state membre NATO sau UE, menționând că un investitor american ar fi o soluție dezirabilă pentru consolidarea parteneriatului strategic în domeniul energiei.
„Pentru a avea cadrul legal pentru numirea unui administrator special de stat, care să asigure continuitatea activităţii unei companii controlate de entităţi sancţionate, pregătirea vânzării către un investitor cu aprobarea prealabilă a SUA, şi transparenţă totală în proces, pentru a evita orice acuzaţie de abuz sau favoritism. Şi de ce nu am încuraja ca investitorul să fie inclusiv din SUA, un partener strategic al ţării noastre în domeniul energiei, sau din alt stat UE sau NATO?”, arată el.
În situația în care vânzarea activelor nu se poate realiza, Popescu susține că România ar putea recurge la o soluție temporară de înghețare a drepturilor acționarului sancționat și administrare de stat, urmată ulterior de privatizare, cu despăgubiri juste pentru a evita litigii internaționale.
El a propus, de asemenea, elaborarea unui ghid comun de către BNR, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, care să clarifice tipurile de plăți și tranzacții permise, în funcție de licențele sau derogările acordate de autoritățile americane.
„Ce ne mai rămâne de făcut? Dacă vânzarea nu se poate face în aceste condiţii, România poate apela la o soluţie de ultimă instanţă: îngheţarea drepturilor acţionarului sancţionat şi administrarea temporară de stat, urmată de privatizare către un investitor eligibil – cu o compensaţie corectă, pentru a evita litigii internaţionale. Ar fi de dorit ca BNR, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei să publice un ghid comun, care să explice ce tipuri de plăţi şi tranzacţii sunt încă permise, în ce condiţii şi până când (în funcţie de licenţele sau derogările obţinute)”, explică europarlamentarul.
