România, în alertă după sancțiunile SUA împotriva Lukoil. Risc major de blocaj energetic și pierderi masive de locuri de muncă

Introducerea companiei Lukoil pe lista neagră a sancțiunilor americane pune România într-o situație critică. Dacă nu va obține o derogare până pe 21 noiembrie, rafinăria Petrotel Ploiești ar putea fi nevoită să-și suspende activitatea, cu efecte economice în lanț și un potențial colaps al pieței interne de carburanți.

România se confruntă cu un risc economic major

România se confruntă cu un risc economic major, după ce Statele Unite au inclus compania Lukoil pe lista entităților care vor fi sancționate, în baza Ordinului Executiv 14024 al Trezoreriei SUA. Măsurile urmează să intre în vigoare la 21 noiembrie, iar efectele lor pot fi devastatoare pentru sectorul energetic românesc, avertizează avocatul Gheorghe Piperea.

„Prin Ordinul Executiv 14024, Trezoreria SUA a introdus Lukoil pe lista companiilor rusești sancționate (…). Dacă România nu obține derogări sau Lukoil România nu este vândută până în 21 noiembrie, rafinăria de la Ploiești se închide”, a explicat Piperea.

El atrage atenția că o asemenea măsură ar duce la dispariția peste noapte a 20% din producția de carburant, la pierderea a 3.500 de locuri de muncă directe și a altor 100.000 de joburi indirecte în industriile conexe.

„A fost pe masă o ofertă de cumpărare de la un trader numit Gunvor, dar oferta a fost retrasă”, a adăugat avocatul, subliniind că prăbușirea Lukoil România ar atrage și alte efecte în lanț – de la contracte de aprovizionare pentru agricultură, la garanții bancare și fluxuri comerciale spre Republica Moldova și Ucraina.

Situație critică și la Rompetrol

Piperea avertizează că nici Rompetrol, controlată de KazMunaiGaz, nu este într-o situație mai bună.

„La un capital propriu total de doar 158 de milioane de dolari, Rompetrol Rafinare are o datorie de 2,33 miliarde de dolari, adică de 15 ori mai mare (…). Datoriile pe termen scurt sunt de 1,9 miliarde de euro, toate activele sunt ipotecate, iar pierderile anuale depășesc 50 de milioane de dolari”, a detaliat acesta.

Pe lângă litigiile în curs și obligațiile de mediu – inclusiv un provizion de 98 de milioane de dolari pentru reabilitarea lagunei Vega – compania mai are și o datorie istorică de 600 de milioane de dolari către statul român, nerezolvată de peste două decenii.

În plus, din 2026 vor trebui achitate și certificatele CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), dat fiind că țițeiul folosit provine din Kazahstan, stat non-UE.

Dependență totală de OMV Petrom

Dacă Lukoil și Rompetrol ar ieși simultan de pe piață, România ar rămâne practic dependentă de un singur producător – OMV Petrom, ceea ce ar permite creșterea necontrolată a prețurilor.

„OMV Petrom va decide orice preț al carburantului vrea (…), iar noi vom plăti oricât, că nu avem de ales”, avertizează Piperea.

Posibile soluții

Avocatul consideră că statul român ar trebui să intervină prin achiziția sau răscumpărarea acțiunilor la cele două rafinării:

„Achiziția celor două corporații de către companii românești mari din energie – Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica – ar fi o soluție. Dacă Franța și Germania au putut face acest lucru, și noi putem, pentru a proteja piața internă”, afirmă Piperea.

România și Bulgaria cer derogări

Potrivit unor surse citate de Mediafax, România analizează posibilitatea de a solicita o prelungire a termenului pentru aplicarea sancțiunilor.

În același timp, Bulgaria a adoptat deja o lege care îi permite guvernului să preia controlul asupra rafinăriei Burgas, deținută de Lukoil, și chiar să o naționalizeze, dacă situația o impune.

„România, unde Lukoil deține rafinăria Petrotel, nu a luat încă o decizie oficială”, scrie Politico, notând că atât Bucureștiul, cât și Sofia, duc o cursă contra-cronometru pentru a evita oprirea producției de combustibil înainte de 21 noiembrie.