Vin reguli noi pentru clădirile cu risc seismic. Adrian Câciu: Prin această lege spunem că obligația o are proprietarul

Un nou proiect de lege propune schimbarea modului în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic din România. Inițiativa vizează mutarea responsabilității aproape integral către proprietari, în condițiile în care autoritățile locale nu mai pot susține financiar lucrările de consolidare.

Proiectul de lege mută responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic în sarcina proprietarilor

Inițiativa legislativă depusă de Adrian Câciu propune o schimbare de abordare în ceea ce privește clădirile cu risc seismic. Concret, dacă legea va fi adoptată, proprietarii vor deveni responsabili pentru expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare.

În acest scenariu, primăriile nu vor mai avea rolul principal în proces, urmând să se ocupe doar de informare, coordonare administrativă și monitorizare. Până acum, legislația prevedea atribuții importante pentru autoritățile locale, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și gestionarea lucrărilor, însă în practică multe proiecte au rămas blocate.

Inițiatorii proiectului susțin că actualul sistem nu funcționează, deoarece primăriile nu dispun de fondurile necesare pentru a interveni la scară largă.

„S-a dovedit istoric că primăriile nu pot gestiona acest lucru, iar fondul locativ nu mai aparține primăriilor. Prin această lege spunem că obligația de expertizare, de lucrări o are proprietarul, dar asta nu înseamnă că o primărie nu poate să aibă fonduri și să vină să ajute”, a declarat acesta.

Termene clare și sancțiuni pentru proprietarii care nu intervin

Proiectul introduce un termen de doi ani de la încadrarea unei clădiri într-o clasă de risc seismic. În acest interval, proprietarii trebuie să înceapă procedurile pentru consolidare.

Dacă aceste obligații nu sunt respectate, sunt prevăzute amenzi între 5.000 și 20.000 de lei. Practic, statul stabilește că responsabilitatea pentru siguranța imobilului aparține direct proprietarului, nu autorităților.

Adrian Câciu a explicat pentru Fanatik că această abordare vine pe fondul unei percepții greșite, potrivit căreia statul ar trebui să rezolve problemele legate de consolidarea clădirilor private. Acesta a arătat că dreptul de proprietate presupune și obligația de a întreține și asigura siguranța imobilului.

Argumentele inițiatorilor: lipsa fondurilor și blocajele din sistem

Inițiatorul proiectului a arătat că, în timp, s-a demonstrat că primăriile nu pot gestiona eficient consolidarea clădirilor. Fondul locativ nu mai aparține autorităților, iar resursele financiare sunt limitate, ceea ce face imposibilă intervenția la nivelul necesar.

El a explicat că există situații în care clădiri cu risc seismic ridicat sunt tranzacționate la prețuri foarte mari, deși nu au fost consolidate. A dat exemplul unor imobile din București, inclusiv din zona Parcului Carol, unde astfel de clădiri pot ajunge la valori de sute de mii de euro.

În acest context, a arătat că ar fi normal ca proprietarii sau cumpărătorii să își asume și costurile de consolidare.

„Dacă tot se vând cu prețuri foarte mari, cred că ar fi corect să fie cumpărate și să fie consolidate. Nu va afecta, din punctul meu de vedere, piața”, afirmă acesta.

„Merg mult prin București și văd pe garduri puse, ziceți, era programul acela al primăriei cu consolidarea clădirilor de risc seismic. Sunt doar niște afișe puse pe niște garduri și de ani de zile nu se face nimic. De ce? Pentru că primăria n-are bani. Pur și simplu, clădirile se degradează, proprietarul zice că a zis că face primăria și suntem într-o zonă în care nimeni nu face nimic”, a mai declarat politicianul.

Sunt analizate și soluții alternative de finanțare pentru lucrările de consolidare

Deși responsabilitatea ar reveni proprietarilor, inițiatorul a menționat că primăriile ar putea interveni prin programe de sprijin sau parteneriate. Printre soluțiile analizate se numără colaborări cu instituții financiare sau mecanisme dedicate persoanelor vulnerabile.

De asemenea, a fost propusă ideea creării unui fond special pentru consolidări, alimentat din asigurările obligatorii de locuință. Acest mecanism ar putea permite finanțarea anuală a unui număr limitat de lucrări, în funcție de resursele disponibile.

„Prin faptul că se face asigurarea obligatorie, aș putea să inițiez un articol că din acea asigurare să se facă un fond al fondurilor, dacă vreți, din care se pot finanța programe pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic”.

„Să spună asigurătorul că există acest fond și în fiecare an se pot repara, nu știu, 10-15 imobile de pe o stradă”, explică el.

Proiectul de lege se află în prezent în dezbatere parlamentară, iar forma finală ar putea suferi modificări înainte de adoptare.