Viktor Orban sfidează liderii UE. Premierul ungar anunță victoria: Am câştigat prima bătălie

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri, la Bruxelles, că Ungaria a „câştigat prima bătălie” în negocierile din cadrul summitului Uniunii Europene. Disputa vizează tranzitul petrolului rusesc prin Ucraina şi condiţionarea sprijinului financiar pentru Kiev. Declaraţiile au fost făcute în contextul unor tensiuni crescute între Budapesta şi liderii europeni.

Viktor Orban condiţionează sprijinul pentru Ucraina de livrările de petrol

Poziţia lui Viktor Orban la summitul UE a fost una fermă, premierul ungar reiterând că orice sprijin financiar pentru Ucraina depinde direct de reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria. El a subliniat încă din prima intervenţie că această condiţionare este esenţială pentru Budapesta.

În cadrul unei întâlniri cu presa la Casa Ungariei din Bruxelles, liderul ungar a descris presiunile la care a fost supus în timpul negocierilor. El a afirmat că a rezistat unor tentative de intimidare şi unor atacuri politice intense venite din partea partenerilor europeni.

„Dacă nu e petrol (pentru Ungaria), nu sunt bani” (pentru Ucraina)”, a declarat Viktor Orban, insistând că poziţia Ungariei nu se va schimba în lipsa unor garanţii clare privind aprovizionarea energetică.

Premierul a mers mai departe şi a anunţat că Budapesta va continua să blocheze acordarea unui credit european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. În opinia sa, această măsură este justificată de interesele economice şi energetice ale Ungariei.

Disputa lui Viktor ORban cu Bruxellesul și miza alegerilor din Ungaria

Pe lângă conflictul legat de Ucraina, Viktor Orban a adus în discuţie şi contextul politic intern, sugerând că liderii europeni aşteaptă schimbări la Budapesta după alegerile parlamentare din 12 aprilie.

El a declarat că presiunea exercitată asupra sa nu a fost dusă până la capăt deoarece există aşteptări privind o eventuală schimbare de guvern în Ungaria. Liderul Fidesz a sugerat că un viitor executiv ar putea adopta o linie mai favorabilă Bruxellesului şi Kievului.

„Liderii europeni nu m-au înfăşurat într-un covor şi nu m-au făcut pierdut doar pentru că speră că UE va rezista într-un picior puţinul timp rămas până la o înfrângere în alegeri”, a afirmat Viktor Orban.

El a adăugat că, în cazul unei schimbări politice, un nou guvern „pro-Ucraina, pro-Bruxelles” ar putea adopta decizii conforme cu solicitările instituţiilor europene, în contrast cu actuala poziţie a Budapestei.

Peter Szijjarto invocă precedentul crizei migrației din 2015

În paralel cu declaraţiile premierului, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a susţinut poziţia guvernului de la Budapesta, făcând o comparaţie cu tensiunile din timpul crizei migraţiei din 2015.

Acesta a amintit că, la acel moment, Ungaria a fost criticată dur de fostul cancelar german Angela Merkel pentru refuzul de a primi migranţi. Potrivit lui, istoria a demonstrat că decizia Budapestei a fost corectă.

„Deşi au acumulat o presiune uriaşă pe premierul nostru ieri, la Bruxelles, nu au reuşit să obţină sprijinul nostru pentru împrumutul de război de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, deoarece Ucraina – în consens cu Berlinul şi Bruxellesul – încă ne opreşte petrolul”, a declarat Peter Szijjarto.

El a subliniat că poziţia Ungariei rămâne neschimbată şi că nici presiunile, nici ameninţările nu vor determina Budapesta să cedeze.

„Atâta vreme cât Ucraina continuă să ne stranguleze aprovizionarea cu petrol, nu vom ceda în legătură cu creditul de 90 de miliarde de euro”, a afirmat acesta.

Tensiuni cu Germania și reacții dure ale diplomației ungare

Ministrul de externe ungar a evidenţiat şi relaţia tensionată cu Germania, afirmând că actualul cancelar, Friedrich Merz, manifestă aceeaşi nemulţumire faţă de poziţia Ungariei precum Angela Merkel în trecut.

„Aparent, cancelarul german este încă foarte iritat şi încă ne ameninţă”, a declarat Peter Szijjarto, potrivit unui comunicat oficial.

El a continuat prin a susţine că presiunile externe nu vor schimba politica Budapestei şi că Ungaria îşi va apăra interesele indiferent de reacţiile partenerilor europeni.

Totodată, ministrul a reluat tema migraţiei pentru a întări argumentul guvernului, afirmând că situaţia actuală din marile oraşe germane confirmă deciziile luate de Ungaria în urmă cu un deceniu.

„Acum este suficient să treci prin marile oraşe germane după căderea nopţii ca să vezi că ungurii au avut dreptate”, a spus Szijjarto.

În final, oficialul ungar a reiterat poziţia Budapestei faţă de conflictul din Ucraina, subliniind că Ungaria nu consideră războiul drept responsabilitatea sa.

„Războiul din Ucraina nu este războiul nostru, nu este responsabilitatea noastră şi nu avem nimic de-a face cu el. Şi nu ne amestecăm în el, oricât de iritat ar fi cancelarul german”, a insistat Peter Szijjarto.

Giorgia Meloni îi ia partea lui Viktor Orban și provoacă reacții în rândul liderilor UE

Intervenția premierului italian Giorgia Meloni în discuțiile despre Viktor Orban a scos la iveală divergențe semnificative în interiorul Uniunii Europene, în contextul blocajului privind împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Meloni s-a distanțat de poziția majorității liderilor europeni și a transmis că înțelege decizia lui Viktor Orban de a bloca finanțarea, deși anterior o susținuse. În cadrul unei reuniuni cu ușile închise de la summitul UE de la Bruxelles, aceasta le-ar fi explicat omologilor motivele care stau la baza schimbării de poziție a liderului ungar.

Conform a cinci diplomați familiarizați cu discuțiile, citați de Politico și preluați de Ukrainska Pravda, premierul italian a arătat că poate înțelege gestul lui Orban în actualul context politic. Sursele au subliniat că ambii lideri sunt politicieni de dreapta, însă, spre deosebire de Budapesta, Roma urmează în mod obișnuit direcția generală a politicilor europene.

În timpul aceleiași întâlniri, diplomații au relatat că Meloni a precizat că, la nivel personal, continuă să susțină acordarea rapidă a împrumutului pentru Ucraina. Totuși, ea ar fi adăugat că poziția lui Orban trebuie privită și prin prisma alegerilor parlamentare din Ungaria, programate în perioada următoare.

Unul dintre diplomați a citat-o pe Meloni afirmând că poziția premierului ungar este „normală” deoarece „lucrurile se schimbă” și „dacă aș fi în aceeași situație, aș înțelege-o”.

Potrivit acelorași surse diplomatice, liderul italian ar fi menționat și faptul că Viktor Orban a avut anterior o atitudine constructivă în negocieri, sugerând că există posibilitatea ca acesta să renunțe la veto dacă livrările de petrol prin conducta Drujba vor fi reluate.

În paralel, autoritățile de la Roma au respins ferm informațiile apărute în spațiul public, negând că premierul ar fi făcut astfel de declarații în cadrul reuniunii.

„Afirmația atribuită prim-ministrului este total nefondată”, a declarat un reprezentant al biroului lui Giorgia Meloni de la Roma.

Între timp, reacțiile din partea celorlalți lideri europeni au fost unele puternice, pe fondul menținerii poziției ferme a Ungariei. Surse apropiate negocierilor au indicat că majoritatea liderilor UE au reacționat cu indignare în momentul în care a devenit clar că Viktor Orban nu intenționează să își retragă veto-ul.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a criticat deschis această decizie, calificând-o drept „inacceptabilă” și drept o încălcare fără precedent a unei „linii roșii” în comportamentul liderului ungar.

Discuțiile din 19 martie privind acordarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina s-au încheiat fără consens, după ce Viktor Orban a refuzat să cedeze și a condiționat sprijinul de reluarea transportului de petrol rusesc prin conducta Drujba.

În final, concluziile Consiliului European referitoare la Ucraina au fost susținute de 25 de lideri, Ungaria și Slovacia refuzând să semneze documentul. În același context tensionat, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a fost criticat pentru declarații considerate nepotrivite la adresa lui Viktor Orban.