Negrescu avertizează că PSD nu poate susține acordul UE–Mercosur fără garanții ferme pentru fermieri
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a transmis sâmbătă că, în lipsa unor garanții clare și ferme din partea Comisiei Europene, Partidul Social Democrat nu poate vota actuala formă a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur.
Acesta a subliniat, într-o amplă postare pe Facebook, că următoarea săptămână va fi decisivă pentru obținerea unor clarificări suplimentare, pentru convingerea executivului european să introducă prevederi suplimentare de protecție și pentru crearea unui mecanism financiar adițional destinat sprijinirii fermierilor.
Potrivit lui Victor Negrescu, acordul UE–Mercosur a generat reacții emoționale puternice în spațiul public tocmai din cauza absenței unei dezbateri reale în societatea românească privind poziționarea României față de acest subiect.
El a apreciat că lipsa de transparență în procesul decizional a contribuit la adâncirea neîncrederii și la alimentarea euroscepticismului.
În opinia sa, situația ar fi putut fi gestionată mult mai simplu dacă autoritățile responsabile de afacerile europene, fie din zona de politică externă, fie din cea economică, ar fi definit o poziție națională clară prin dialog cu partenerii sociali, experții, societatea civilă și partidele parlamentare, în urma unei dezbateri argumentate și bazate pe date concrete, finalizată cu un mandat asumat de Guvern.
Victor Negrescu a arătat că, alături de colegii săi social-democrați din Parlamentul European, a încercat să abordeze diferit acest dosar. În ultimele luni, aceștia au avut întâlniri în România, la Bruxelles și la Strasbourg cu actori interesați din domenii diverse, cu interese economice diferite. Negrescu a explicat că, asemenea oricărui acord comercial, și cel cu Mercosur generează atât câștigători, cât și pierzători.
În România, principalele beneficii ar urma să fie resimțite în industria auto și în sectorul producătorilor de componente pentru marile industrii europene, care mizează pe accesul la noi piețe pentru relansarea activității. De asemenea, avantaje ar putea avea și companiile care utilizează materie primă din America Latină pentru a obține produse cu valoare adăugată mai mare.
Existența unor beneficii punctuale nu e suficientă când persoane sau întregi sectoare economice sunt afectate
În același timp, Victor Negrescu a subliniat că existența unor beneficii punctuale nu este suficientă dacă anumite persoane sau sectoare economice sunt afectate negativ. El a precizat că a discutat direct cu fermierii europeni și români care au protestat, considerând că nemulțumirile acestora sunt justificate, întrucât ei se confruntă cu cele mai mari riscuri.
Europarlamentarul a afirmat că le-a ascultat temerile și le-a transmis că nu pot fi lăsați să suporte singuri costurile unor decizii comerciale. Totodată, a atras atenția public asupra necesității ca autoritățile române să discute cu fermierii înainte de adoptarea unei decizii, lucru care, în opinia sa, nu s-a întâmplat, cei responsabili dând dovadă de aroganță și gândind mai degrabă electoral.
Victor Negrescu a menționat că, sub presiunea protestelor fermierilor, a Parlamentului European și a miniștrilor agriculturii, s-a reușit obținerea a încă 45 de miliarde de euro pentru agricultură, din care aproximativ 3,8 miliarde de euro ar reveni României.
El a explicat că a fost implicat direct în acest proces în calitate de raportor al Comisiei pentru Bugete pentru politica agricolă comună post-2028 și că au fost introduse o clauză bilaterală de salvgardare și audituri suplimentare. Totuși, eurodeputatul a avertizat că aceste măsuri reprezintă doar un pas necesar, dar insuficient, în absența unui mecanism automat și paneuropean de protecție și a unor resurse bugetare noi.
În opinia sa, agricultura europeană și cea românească au nevoie nu doar de compensații financiare, ci de garanții ferme și de mecanisme juridice clare, aplicabile rapid, care să protejeze fermierii, în special pe cei mici și mijlocii, atunci când piața este destabilizată. Victor Negrescu a atras atenția asupra riscului unei concurențe incorecte, în condițiile în care agricultorilor europeni li se impun standarde stricte de mediu, siguranță alimentară și bunăstare a animalelor, în timp ce importurile ar putea să nu respecte aceleași reguli.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că a fost ignorat când s-a ajuns la luarea deciziei finale
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, se plânge și el că, după ce a respins în mod oficial memorandumul legat de Acordul UE-Mercosur, nu a mai primit nicio informare în cadrul coaliției sau de la premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan. Iar apoi România a votat în favoarea Acordului.
„De când am respins acel memorandum, eu, ca ministru, nu știu ce s-a întâmplat, n-am avut nicio discuție la nivel de Coaliție despre Mercosur. (…)
Am respins acel memorandum, nu știu exact cum este finalizat, chiar aș vrea să-l văd. Am solicitat ca acordul Mercosur, pe parte de Agricultură și industrie alimentară, să fie voluntar. Toate aceste amendamente, garanții, pe care le-am solicitat, să fie trecute când Mercosur intră în PE la vot”, a explicat Florin Barbu, într-o intervenție la Antena 3.
Florin Barbu spune că a atras atenția încă din 2025 asupra impactului negativ pe care acest acord internațional îl poate avea asupra sectorului agricol din România.
„Încă de anul trecut am avut o întâlnire bilaterală cu omologul meu din Franța și am solicitat CE anumite garanții pentru fermierii români și cei europeni. Am cerut un studiu de impact pe Mercosur în ce privește agricultura și industria alimentară.
Am cerut să se prevadă în acest acord dacă produsele agroalimentare care vin din zona Mercosur îndeplinesc standardele care sunt aplicate fermierilor din UE.
Cel mai important lucru vorbim de zootehnia din România. În ultimii ani, ministerul Agriculturii şi guvernele care au fost în România au investit mult în sectorul de pui, în sectorul de vacă de carne, cel ovin, dar şi de porc. Aici vorbim de anumite condiţionalităţi privind creşterea animalelor, care sunt impuse de UE, astfel încât acele state care vin din zona de Mercosur nu au aceste obligaţii pe care le au fermierii din UE”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Vezi mai jos și postarea integrală a europarlamentarului Victor Negrescu
„Acordul UE-Mercosur a generat multă emoție în spațiul public pentru că nu a existat, din păcate, o dezbatere reală în societatea românească privind poziționarea României pe acest subiect. De altfel, lipsa de transparență privind procesul decizional adâncește neîncrederea și alimentează euroscepticismul.
Totul putea să fie mult mai simplu dacă cei responsabili de acest domeniu al afacerilor europene, fie că vorbim de externe sau economie, făceau acest minim efort de definire a poziției naționale prin dialog cu partenerii sociali, experți, societatea civilă și partidele politice din Parlamentul României. O dezbatere reală, cu argumente și date, care să genereze un mandat național adoptat în ședință de Guvern.
Împreună cu colegii mei eurodeputați social-democrați, am căutat să facem lucrurile altfel. În ultimele luni, ne-am întâlnit în România, la Bruxelles și la Strasbourg cu toți cei interesați de subiect, din diferite domenii de activitate și cu interese diferite. Ca de fiecare dată când vorbim de un acord comercial, există atât învingători, cât și pierzători.
Principalii câștigători în România vin din industria auto dar și din rândurile producătorilor de componente pentru marea industrie europeană care speră ca aceste noi piețe să le relanseze activitatea. Lor li se adaugă cei care folosesc materia primă din America latină pentru produse cu o mai mare valoare adăugată.
Dar nu este suficient să ai anumite beneficii dacă persoane sau sectoare economice au de suferit. De aceea, am discutat direct cu fermierii europeni și români când au protestat pe bună dreptate deoarece ei sunt expuși celor mai mari riscuri. Le-am ascultat temerile, le-am înțeles nemulțumirile și le-am spus clar că nu pot fi lăsați singuri să plătească costurile unor decizii comerciale.
Am atras atenția public că este crucial ca toate autoritățile responsabile din România să discute cu fermierii înainte să adopte o decizie. Din păcate, cei care au stabilit votul României nu au facut-o. Au dat dovadă de aroganță. Nu îi costa nimic să discute, să explice și să caute soluții pentru fermieri. Au gândit iar electoral pentru că statistic electoratul din comunitățile mai mici nu îi votează.
Sub presiunea acestor proteste, a Parlamentului European și a miniștrilor agriculturii, am reușit, totuși, să obținem 45 de miliarde de euro în plus pentru agricultură, din care circa 3,8 miliarde de euro pentru România. Am fost implicat direct în acest subiect în calitate de raportor al Comisiei pentru Bugete pentru politica agricolă comună post-2028.
Totodată a fost introdusă o clauză bilaterală de salvgardare și audituri suplimentare. Contrar intoxicărilor, aceste lucruri le-am votat în Parlamentul European, nu altceva. A fost un pas necesar, dar nu suficient mai ales că nu vorbim de un mecanism automat și paneuropean de salvgardare sau neapărat de resurse bugetare noi.
Banii ajută, însă nu rezolvă problema de fond. Agricultura europeană, și implicit cea românească, nu are nevoie doar de compensații, ci de garanții ferme. Problema nu este comerțul în sine, ci lipsa dialogului, a sprijinului real și a unor mecanisme juridice clare și aplicabile care să protejeze fermierii, mai ales cei mici și mijlocii, atunci când piața este destabilizată și care să-i îndrume, în mod concret, spre accesarea acestor noi piețe.
Nu putem cere agricultorilor europeni să respecte standarde stricte și costisitoare de mediu, siguranță alimentară, utilizare a pesticidelor și bunăstare a animalelor, iar apoi să acceptăm importuri care nu respectă aceleași reguli, verificate real. Concurența nu poate fi corectă în aceste condiții. Dreapta care conduce Uniunea Europeană, împreună cu suveraniștii aflați la guvernare, direct sau indirect, în Italia, Cehia, Slovacia, Suedia și Finlanda par să nu fie preocupați de aceste lucruri. Pentru ei profiturile și piața dictează tot, iar în rest scapă cine poate.
De aceea, voi continua să pun presiune pe Comisia Europeană și am decis să depun o interpelare în regim de urgență în speranța că mai putem obține garanții suplimentare. Am solicitat răspunsuri clare despre modul concret în care vor funcționa clauzele de protecție și de salvgardare, despre cât de rapid pot fi activate și cum vor fi protejate piețele locale și regionale. Trebuie să știm ce controale reale vor exista și ce se va întâmpla atunci când standardele europene nu sunt respectate.
Poziția mea rămâne consecventă și responsabilă: comerț deschis, dar corect, cu reguli egale pentru toți și cu protejarea reală a fermierilor români și europeni. Agricultura românească are nevoie de piețe externe, iar România câștigă prin exportul de produse agroalimentare realizate la noi în țară atâta timp cât regulile sunt clare și corecte. Europa poate fi competitivă și puternică fără să își sacrifice agricultura, mediul și coeziunea socială.
În acest spirit, voi continua să actionez și voi monitoriza îndeaproape clarificările care urmează, folosind toate instrumentele pe care le avem la dispoziție în Parlamentul European. Urmează un vot în legislativul european, încă un vot al României în Consiliul UE și ratificarea de către statele membre. Așadar, mai avem timp să ne apărăm interesele, să obținem mai multe pentru fermierii români sau chiar ca România să își schimbe poziția dacă impactul rămâne negativ.
În absența unor garanții ferme din partea Comisiei Europene, Partidul Social Democrat nu poate să voteze pentru actuala formă a acordului cu Mercosur. De altfel, guverne pro-europene din Polonia, Austria, Franța sau Irlanda au votat împotrivă și multe partide social-democrate europene se vor opune în legislativul european și în parlamentele naționale. Următoarea săptămână va fi vitală pentru a obține clarificări suplimentare, convinge executivul european să adauge noi prevederi de protecție și a obține un mecanism financiar suplimentar de sprijin pentru fermieri”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook.
