Un acord mamut care schimbă arhitectura comercială globală
După 25 de ani de negocieri, statele Uniunii Europene au aprobat cel mai mare tratat comercial realizat până acum pe continent. Potrivit publicației Politico, efortul a fost de proporții, cu „muncă, sudoare, lacrimi și discuții chinuitoare” înainte de a se ajunge la forma finală.
Documentul, care trebuie în continuare validat de Parlamentul European, stabilește o zonă de liber schimb între UE și blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), acoperind peste 700 de milioane de locuitori din Europa și America Latină.
Acordul prevede eliminarea a peste 90% din taxele vamale la exporturile europene către Mercosur. În același timp, piețele din UE vor primi volume mai mari din agricultură și industrie sud-americană, într-un regim comercial liberalizat.
Comisia Europeană anticipează că beneficiul economic direct pentru UE va fi relativ modest — aproximativ 77,6 miliarde euro până în 2040, echivalent cu doar 0,05% din PIB-ul Uniunii — însă impactul politic și strategic este considerat mult mai important.
Cine iese câștigat
-Giorgia Meloni și agricultura italiană
Prim-ministra Italiei a reușit să obțină concesii de ultim moment pentru fermierii din Peninsulă, după ce a amenințat că va bloca acordul alături de Paris. În final, Roma a primit garanții suplimentare privind protecția pieței agricole și promisiuni de finanțare din partea Comisiei.
-Industria auto germană
Sectorul auto german, aflat sub presiune în ultimii ani, primește acces mai facil la o piață emergentă consistentă. Companii precum Volkswagen sau BMW vor beneficia treptat de reducerea taxelor, în special pentru vehicule electrice. Totuși, eliminarea tarifelor actuale de 35% va fi eșalonată, la cererea Braziliei, care își protejează propria industrie auto.
-Ursula von der Leyen
Pentru președinta Comisiei Europene, acordul reprezintă o victorie diplomatică majoră. Echipa sa a lucrat intens pentru a câștiga sprijinul statelor membre, iar săptămâna viitoare Ursula von der Leyen este așteptată în Paraguay pentru ceremonia de semnare.
Pe plan extern, tratatul este un argument că UE încă are capacitatea de a influența ordinea globală. Asta, în condițiile în care SUA și China domină din ce în ce mai mult scenele economică și geopolitică.
Costul politic intern nu este însă neglijabil: pentru a calma fermierii europeni, Bruxelles-ul a promis „subvenții în valoare de 45 de miliarde de euro”.
-Fermierii europeni — departe de „agri-apocalipsă”
Deși narativul public a fost unul alarmist, tratatul introduce cote stricte la produse sensibile precum carne de vită sau carne de pasăre. În paralel, statele sud-americane beneficiază de acces limitat, iar produsele europene cu indicații geografice protejate (Parmezan, vinuri, etc.) primesc protecții sporite.
Fermierii UE primesc și sprijin financiar substanțial, ceea ce face ca scenariul unei „invazii agricole” să fie departe de realitate.
Cine pierde
-Emmanuel Macron
Președintele Franței a fost principalul opozant al tratatului, invocând riscurile pentru agricultura europeană și sustenabilitate. Parisul a votat împotrivă, alături de Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria, însă blocajul nu s-a mai produs.
Macron a încercat în ultimele zile să formeze o alianță de veto, inclusiv prin contact direct cu Giorgia Meloni, însă fără succes — o înfrângere dificilă în contextul presiunilor politice interne și al protestelor agricole recurente.
-Donald Trump
„Orice acord comercial ar trebui să fie considerat o propunere avantajoasă pentru ambele părți, iar acest lucru nu este modul în care funcționează președintele american Donald Trump și arta sa de șantaj geopolitic.”
În timp ce Washingtonul s-a concentrat recent pe operațiuni de forță — inclusiv tentativa spectaculoasă de a-l captura pe Nicolás Maduro — UE a reușit o contrapondere prin diplomație și soft power, întărind totodată poziția președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva.
-China
Beijingul a devenit în ultimii ani un actor economic central în America Latină, mai ales în Brazilia. Acordul UE–Mercosur amenință această poziție: Europa recâștigă teren în industria auto, utilaje și investiții directe.
De asemenea, tratatul întărește componenta politică a relației UE–Mercosur, diminuând influența BRICS asupra sud-americanilor.
-Pădurea Amazoniană
Riscurile ecologice rămân semnificative. Cererea sporită de carne de vită poate accelera defrișările, transformând Amazonul în teren agricol.
Totuși, acordul include măsuri obligatorii privind combaterea defrișărilor ilegale și respectarea Acordului de la Paris, elemente promovate insistent de statele UE.
Ce urmează
Acordul intră acum în etapa ratificării parlamentare. Dacă nu apar blocaje noi, UE va crea una dintre cele mai mari zone comerciale integrate la nivel mondial, conectând două continente într-un moment de reașezare geopolitică globală.
