Viceguvernatorul BNR avertizează: „Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”. Dobânda-cheie ar putea rămâne neschimbată

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, avertizează că actuala criză politică pune presiune suplimentară pe o economie deja fragilizată de deficite mari și incertitudini externe. Oficialul BNR susține că instituția va continua, cel mai probabil, politica de prudență privind dobânda de referință, în contextul riscurilor globale generate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de posibilitatea reaprinderii inflației.

BNR ar putea menține dobânda-cheie la 6,50%

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, afirmă că strategia actuală a Băncii Naționale privind dobânda de politică monetară va continua și în perioada următoare, chiar dacă alte bănci centrale ar putea lua măsuri diferite.

„Abordarea BNR de până acum, una de tip wait-and-see condiționat, are șanse să mai continue o vreme, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. Date fiind condițiile monetare actuale și estimările de dezinflație, conduita BNR este relativ bine poziționată pentru a naviga printre incertitudinile existente în prezent”, scrie Cosmin Marinescu.

Declarațiile apar în analiza intitulată „Inflația Ormuz – noua provocare în ecuația politicii monetare”, publicată pe pagina personală a oficialului BNR.

Mesajul vine în contextul în care Banca Națională urmează să decidă vineri noul nivel al dobânzii-cheie. Ultima modificare a avut loc în august 2024, iar de atunci dobânda de referință a rămas la 6,50%.

Ce înseamnă „inflația Ormuz” și de ce îngrijorează băncile centrale

În analiza sa, Cosmin Marinescu explică noțiunea de „inflația Ormuz”, concept care face trimitere la riscurile economice generate de tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Potrivit viceguvernatorului BNR, eventuale conflicte sau blocaje în regiune pot duce rapid la scumpirea petrolului, creșterea costurilor de transport și majorarea prețurilor la energie și materii prime, alimentând astfel un nou val inflaționist la nivel global.

Oficialul susține că actualele presiuni inflaționiste nu mai sunt generate exclusiv de factorii monetari clasici, ci și de șocuri geopolitice și de ofertă, mult mai greu de controlat prin instrumentele tradiționale ale băncilor centrale.

„Succesiunea crizelor din ultimii ani a indus o anumită capacitate de modificare structurală a așteptărilor inflaționiste”, crede Marinescu.

Acesta avertizează că fragmentarea comerțului global și tensiunile comerciale accentuează incertitudinile economice internaționale.

Dilema băncilor centrale: combaterea inflației sau protejarea economiei

Cosmin Marinescu consideră că băncile centrale se află într-o poziție extrem de complicată. Pe de o parte, majorarea dobânzilor poate reduce inflația, însă pe de altă parte riscă să încetinească economia și să accentueze problemele financiare.

În opinia sa, o reacție prea agresivă la eventualele scumpiri generate de criza din Orientul Mijlociu ar putea produce efecte economice negative pe termen lung.

„Deși răspunsul imediat al băncilor centrale (BCE, Fed, Banca Angliei) a fost unul de conservare a condițiilor monetare, urmând cutuma teoretică, este posibil ca următorii pași să se îndepărteze de acest cadru. Pare să existe un anumit consens privind necesitatea unor acțiuni concrete, dacă totuși Strâmtoarea Ormuz nu redevine general accesibilă în curând”, avertizează oficialul.

Viceguvernatorul BNR spune că o creștere rapidă a dobânzilor ar putea veni exact într-un moment în care presiunile inflaționiste încep să se reducă natural.

„O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin Strâmtoarea Ormuz.”

Viceguvernatorul BNR: Creșterea dobânzilor ar putea pune „sare pe rană”

Oficialul BNR avertizează că efectele politicii monetare apar cu întârziere și riscă să afecteze economia exact în momentul în care inflația începe să se tempereze.

„Efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaționiste. În plus, deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii de politică monetară”, susține Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, riscul unei încetiniri economice severe trebuie luat în calcul în orice decizie privind dobânzile.

România rămâne vulnerabilă din cauza deficitelor mari

În analiza sa, viceguvernatorul BNR vorbește și despre vulnerabilitățile economiei românești. El susține că România este expusă din cauza dezechilibrelor bugetare și a dependenței de finanțările externe.

Totuși, oficialul BNR estimează că inflația ar putea scădea semnificativ în perioada următoare.

„Anticipăm înjumătățirea inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025. Evoluția se suprapune cu depresurizarea anticipată a inflației core, prin frânarea puternică a consumului și a cererii agregate”, susține Cosmin Marinescu.

„Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”

Viceguvernatorul BNR avertizează că instabilitatea politică riscă să afecteze suplimentar economia și încrederea investitorilor.

„Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate”, avertizează oficialul.

Acesta spune că România are nevoie urgentă de stabilitate politică și administrativă pentru a putea continua investițiile și reformele asumate.

„Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate: consolidarea situației finanțelor publice, implementarea investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026.”

Ce soluții vede BNR pentru economie

Cosmin Marinescu consideră că evitarea unei recesiuni prelungite depinde în mare măsură de capacitatea statului de a continua investițiile și reformele economice.

„Continuarea reformelor necesare atragerii finanțărilor europene susține tranziția către un model de creștere competitiv, aliniat la noile dezvoltări tehnologice”, spune viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, România trebuie să continue consolidarea bugetară și să mențină investițiile strategice pentru a evita deteriorarea credibilității economice și scăderea încrederii investitorilor internaționali.