ASF și BNR avertizează asupra riscurilor financiare tot mai complexe. Educația financiară devine prioritate strategică pentru România

Educația financiară devine tot mai importantă într-un context global marcat de digitalizare accelerată, apariția unor noi produse financiare și creșterea riscurilor economice și geopolitice. Reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și ai Băncii Naționale a României (BNR) susțin că România încearcă să își consolideze strategia națională prin cooperare între autorități, mediul educațional și industria financiară.

Declarațiile au fost făcute în cadrul simpozionului dedicat educației financiare, cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion”.

Alexandru Petrescu: Educația financiară nu mai este „un subiect de nișă”

Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a afirmat că educația financiară a devenit o prioritate la nivel mondial, pe fondul schimbărilor rapide din sistemele financiare.

„Ne întâlnim într-un moment în care educaţia financiară nu mai este un subiect de nişă – este o prioritate globală. La nivel mondial, sistemele financiare evoluează rapid. Digitalizarea a extins accesul la servicii financiare, apar noi oportunităţi de investiţii, iar indivizii sunt tot mai responsabili pentru propria bunăstare financiară”, a declarat Alexandru Petrescu.

Acesta a avertizat că dezvoltarea tehnologiei și extinderea serviciilor financiare digitale sunt însoțite și de riscuri tot mai mari pentru populație.

„În acelaşi timp, riscurile devin mai complexe: de la fraude sofisticate şi dezinformare până la volatilitatea pieţelor şi presiunile financiare crescute asupra gospodăriilor. Acest context global a dus la o schimbare clară în modul în care este percepută educaţia financiară. Nu mai este vorba doar despre cunoaştere, ci despre comportament, rezilienţă şi, în final, despre încredere”, a explicat șeful ASF.

România își dezvoltă strategia națională de educație financiară

Potrivit lui Alexandru Petrescu, tot mai multe state trec de la proiecte izolate la strategii naționale integrate de educație financiară.

„Ţările din întreaga lume trec de la iniţiative izolate la strategii naţionale cuprinzătoare – integrând educaţia financiară în şcoli şi universităţi, la locul de muncă şi în mediul digital, cu accent şi pe grupurile vulnerabile şi pe securitatea financiară pe termen lung”, a spus acesta.

Oficialul afirmă că și România încearcă să accelereze acest proces prin colaborarea dintre instituții publice, industrie și sistemul educațional.

„România face parte din această transformare. În ultimii ani, am consolidat semnificativ abordarea naţională privind educaţia financiară. Prin eforturi coordonate între autorităţi publice, industria financiară şi instituţii de educaţie, construim un cadru mai structurat şi cu impact mai mare”, a declarat Alexandru Petrescu.

Ce urmăresc autoritățile prin educația financiară

Obiectiv	Impact urmărit
Informarea populației	Decizii financiare mai bune
Protecția consumatorilor	Reducerea fraudelor și riscurilor
Creșterea incluziunii financiare	Acces mai larg la servicii financiare
Stabilitate economică	Comportament financiar responsabil
Reziliență financiară	Gestionarea mai bună a crizelor

ASF: Educația financiară înseamnă autonomie și încredere

Președintele ASF a subliniat că educația financiară nu trebuie privită doar ca un instrument tehnic, ci ca un element care poate influența direct stabilitatea economică și încrederea populației.

„Suntem, de asemenea, profund angajaţi în cooperarea internaţională. Schimbul de bune practici, date şi politici – facilitat de platforme precum OCDE/INFE – este esenţial. Provocările financiare nu se opresc la graniţe, iar soluţiile noastre nu ar trebui să o facă”, a afirmat Petrescu.

Acesta a insistat că, dincolo de strategii și politici, educația financiară are un impact direct asupra vieții de zi cu zi.

„Dincolo de politici şi strategii, există însă o realitate simplă pe care nu trebuie să o pierdem din vedere: educaţia financiară este, în primul rând, despre oameni. Despre a oferi indivizilor încrederea de a lua decizii, despre a ajuta familiile să îşi planifice viitorul şi despre a permite societăţilor să crească într-un mod sustenabil şi echilibrat”, a mai declarat oficialul ASF.

BNR: Educația financiară este un pilon al stabilității economice

La eveniment a participat și viceguvernatorul Banca Națională a României, Cosmin Marinescu, care a susținut că educația financiară influențează direct calitatea politicilor publice și reziliența economică.

„Ne întâlnim într-un moment de incertitudine globală, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Tensiunile geopolitice şi riscurile de securitate persistente generează volatilitate în economia globală. Toate acestea vin după o perioadă de presiuni severe cauzate de crize suprapuse în ultimii ani”, a declarat Cosmin Marinescu.

Potrivit acestuia, actualul context economic demonstrează că stabilitatea se construiește prin instituții solide și cetățeni informați.

„Aceste vremuri confirmă un adevăr esenţial: rezilienţa economică se construieşte prin instituţii solide, politici coerente şi, foarte important, cetăţeni informaţi. În acest sens, educaţia financiară este mai mult decât o problemă educaţională – devine un pilon al stabilităţii economice”, a afirmat viceguvernatorul BNR.

Avertisment privind populismul economic și datoria publică

Cosmin Marinescu a atras atenția și asupra riscurilor generate de politici economice nesustenabile și creșterea datoriei publice.

„Educaţia financiară are un impact direct asupra calităţii politicilor publice. Atunci când guvernele dau dovadă de responsabilitate, prin finanţe publice sănătoase, transmit un mesaj coerent în favoarea sustenabilităţii financiare. În caz contrar, apare capcana populismului economic”, a spus oficialul BNR.

Acesta a avertizat că politicile bazate excesiv pe deficit și îndatorare pot crea probleme majore pe termen lung.

„De exemplu, datoria publică globală a atins un nivel record istoric, de 100% din PIB-ul global, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală pe termen lung”, a declarat Cosmin Marinescu.

Riscurile economice semnalate de BNR

Risc	Efect posibil
Volatilitate globală	Instabilitate economică
Creșterea datoriei publice	Probleme de sustenabilitate fiscală
Populism economic	Dezechilibre bugetare
Dezinformare financiară	Decizii financiare greșite
Fraude digitale	Pierderi pentru consumatori

România mizează și pe aderarea la OCDE

Viceguvernatorul BNR a vorbit și despre obiectivul aderării României la OCDE, considerat un pas strategic pentru dezvoltarea economică și instituțională.

„Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic definitoriu. Ea reflectă nu doar ambiţie, ci şi ani de reforme şi schimbări instituţionale”, a declarat Cosmin Marinescu.

Oficialul susține că experiența și standardele OCDE pot contribui la consolidarea guvernanței și a politicilor publice din România.

„Educaţia financiară, forţa instituţiilor şi cooperarea internaţională nu sunt priorităţi separate, ci piloni interconectaţi ai dezvoltării sustenabile”, a concluzionat viceguvernatorul BNR.