Noua Lege a Salarizării, pregătită pentru 1 ianuarie 2027. Dispar sporurile de condiții grele și indemnizația de hrană. Profesorii amenință cu proteste

Ministerul Muncii a finalizat o nouă variantă a Legii salarizării unitare, devansând termenul de aplicare pentru 1 ianuarie 2027. Proiectul introduce schimbări radicale: un raport echitabil de 1 la 8 între venituri, eliminarea unor sporuri tradiționale și plafonarea restului de beneficii la 20%. Totodată, documentul reglementează primele de performanță și stabilește o valoare de referință fixă de 4.325 lei, oferind o nouă structură de ierarhizare menită să elimine inechitățile istorice din sistemul bugetar. Totuși, sindicatele din Educație amenință deja cu proteste de stradă, nemulțumiți de prevederile din proiect.

Noua Lege a salarizării pentru bugetari ar trebui să intre în vigoare la 1 Ianuarie 2027. Ce schimbări radicale se pregătesc

Sistemul public din România se pregătește pentru una dintre cele mai profunde transformări structurale din ultimele decenii – este vorba despre noua Lege a salarizării. Conform celui mai recent draft al legii, document elaborat la nivelul Ministerului Muncii, data de implementare a noii grile de salarizare a fost devansată.

Dacă versiunile anterioare ale proiectului indicau data de 1 iulie 2027 ca termen de referință, noua variantă stabilește oficial ziua de 1 ianuarie 2027 ca moment al intrării în vigoare.

Această schimbare de calendar vine într-un context de tensiune socială și economică, având în vedere că salariile bugetarilor au fost înghețate pe parcursul anilor 2025 și 2026. Acești doi ani de stagnare salarială, suprapuși peste o inflație semnificativă care a erodat puterea de cumpărare, transformă noua lege într-un mecanism esențial de corecție, dar și într-un jalon critic asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Angajările din decembrie 2026, sub noua lege

Deși aplicarea generală este fixată pentru prima zi a anului 2027, Guvernul a introdus o clauză specială de tip „derogare” pentru a grăbi procesul de tranziție.

Astfel, personalul nou-încadrat, cel promovat în funcții sau grade profesionale, precum și persoanele numite în aceeași instituție pe funcții similare începând cu data de 1 decembrie 2026, vor fi salarizate direct pe noile grile.

Această măsură are rolul de a testa sistemul și de a asigura o tranziție fluidă. Totodată, legea prevede un mecanism de protecție pentru angajații aflați deja în sistem: plata unei diferențe tranzitorii.

Aceasta garantează că niciun salariat al cărui venit din decembrie 2026 este mai mare decât cel rezultat din noile calcule nu va suferi o diminuare a veniturilor nete la trecerea în anul 2027.

Ierarhizarea funcțiilor: raportul de 1 la 8 și valoarea de Referință

Una dintre cele mai importante modificări structurale vizează echilibrarea piramidei salariale, potrivit profit.ro. Noua lege reduce drastic ecartul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul public.

Dacă legislația actuală permitea un raport de 1 la 12, viitorul sistem plafonează acest raport la 1 la 8. Această decizie reflectă dorința de a reduce inechitățile flagrante dintre funcțiile de execuție de bază și funcțiile de înaltă demnitate sau conducere.

Sistemul de calcul va fi unul simplificat și predictibil. Salariul de bază se va determina prin înmulțirea unui coeficient specific funcției cu o Valoare de Referință (VR). Pentru anul intrării în vigoare, această valoare este stabilită la 4.325 lei.

Ulterior, VR va fi actualizată anual prin legea bugetului de stat, oferind Guvernului un instrument de control macroeconomic, dar și o metodă transparentă de indexare a veniturilor.

Excepții de la Legea salarizării

Deși legea vizează marea masă a aparatului bugetar, anumite instituții cheie rămân în afara acestui mecanism de salarizare unitară.

Este vorba despre autoritățile de reglementare și supraveghere financiară sau tehnică, unde specificul activității și independența instituțională necesită grile proprii.

Instituțiile exceptate sunt:

• Banca Națională a României (BNR);
• Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF);
• Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE);
• Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Metodologie analitică de evaluare a funcțiilor. Adio, decizii ad-hoc!

O noutate absolută este introducerea unei metodologii analitice de evaluare a funcțiilor. În loc ca ierarhizarea să fie făcută pe criterii subiective sau politice, funcțiile vor fi plasate într-o structură strictă de grade de salarizare, pe baza unor criterii tehnice ce vor fi aprobate prin Hotărâre de Guvern.

Acest nou sistem de grade și intervale de coeficienți are un scop preventiv: eliminarea modificărilor „din mers” care au dus, în trecut, la apariția unor discrepanțe uriașe între ministere sau între categorii profesionale cu responsabilități similare. Pentru a asigura buna gestionare a acestei politici, se introduce mandatul instituțional comun între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cele două entități devenind „paznicii” sustenabilității fondului de salarii.

Limitare la 20% din suma salariilor de bază pentru sporuri, prime și indemnizații

Poate cel mai controversat capitol al noii legi este cel referitor la sporuri. Pentru a opri fenomenul „bugetarilor cu sporuri mai mari decât salariul”, draftul impune o limită strictă: suma totală a sporurilor, primelor și indemnizațiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.

Totuși, există câteva excepții notabile de la acest plafon de 20%, menite să protejeze drepturile fundamentale ale angajaților și activitățile deosebit de solicitante:

1. Sporul de noapte și sporul pentru muncă suplimentară (conform Codului Muncii) nu intră în acest calcul.
2. Sporul pentru persoanele cu handicap va fi menținut la un nivel de 15% din valoarea de referință.

În paralel, legea elimină anumite beneficii considerate anacronice sau care pot fi integrate în salariul de bază. Astfel, indemnizația de hrană este eliminată, la fel și sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare (care în prezent era plafonat la 300 de lei).

De asemenea, indemnizația pentru titlul de doctor dispare ca element separat pentru majoritatea bugetarilor, fiind inclusă direct în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ, unde cercetarea este parte integrantă a fișei postului.

Stimulente pentru excelență, în cazul atragerii de fonduri europene și a performanței

Deși se impun restricții, legea încurajează atragerea de fonduri externe și performanța individuală. Personalul implicat în echipe de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile poate beneficia de o majorare de până la 40%.

Această prevedere se extinde și asupra demnitarilor care au calitatea de ordonatori de credite ce vizează aceste fonduri (cum ar fi președinții de consilii județene sau primarii).

În plus, se introduce conceptul de premiu de performanță lunar. Acesta poate fi acordat pentru maximum 20% din personalul de execuție și 30% din cel de conducere, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază ale instituției.

Suma primită de un angajat nu poate depăși 30% din salariul său de bază, oferind managerilor de instituții un instrument real de motivare a angajaților productivi.

Reglementarea muncii suplimentare. Ce spune noua Lege a salarizării despre munca peste program

Munca peste program rămâne o realitate în sectorul public, însă noua lege vine cu reguli de compensare clare. Regula de aur este compensarea prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile. Doar dacă acest lucru nu este posibil, se trece la plata în bani:

• Spor de 75% pentru orele prestate peste program în zilele lucrătoare.
• Spor de 100% pentru munca în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale.

Pentru a preveni abuzurile, munca suplimentară trebuie dispusă în scris de șeful ierarhic și nu poate depăși 360 de ore anual.

Dacă se depășește pragul de 180 de ore, este obligatoriu acordul sindicatelor reprezentative.

Sindicatele din Educație amenință cu proteste dure împotriva noii Legi a salarizării bugetare

Sistemul de învățământ preuniversitar din România se află în pragul unei noi crize majore, după ce principalele federații sindicale, FSLI și „Spiru Haret”, au lansat un atac dur la adresa Executivului.

Sindicaliștii condamnă vehement noua variantă a legii salarizării unitare, document apărut recent „pe surse”, acuzând Guvernul de o „sfidare fără precedent” la adresa celor peste 200.000 de angajați din sistem. Această variantă a Legii salarizării este „apărută «pe surse» și nediscutată cu noi”, spun sindicaliștii.

Mărul discordiei îl reprezintă abandonarea flagrantă a prevederilor din OUG 57/2023. Conform acestui act normativ, salariul profesorului debutant trebuia raportat direct la salariul mediu brut pe economie, o promisiune care pare acum complet ignorată.

Reprezentanții profesorilor susțin că noul proiect anulează ierarhia profesională, făcând ca diferența salarială dintre un debutant și un profesor aflat la final de carieră să devină practic inexistentă.

Mai mult, aceștia semnalează o discrepanță uriașă față de alte categorii profesionale: deși s-a agreat inițial ca un profesor cu experiență maximă să aibă un venit egal cu cel al unui medic specialist, noul proiect propune o diferență de 4.300 de lei în defavoarea dascălilor.

„Coeficientul maxim pentru un profesor nu atinge nici măcar nivelul 3. Diferența dintre profesorii aflați la final de carieră și debutanți este complet anulată.

Promisiuni călcate în picioare: Deși s-a agreat cu Banca Mondială ca salariul maxim din preuniversitar să fie egal cu cel al medicului specialist, proiectul actual aduce o diferență uriașă de 4300 de lei în defavoarea profesorilor!”, potrivit comunicatului celor două federații sindicale.

Sindicatele acuză Guvernul Bolojan de asumarea unei tăieri iresponsabile de fonduri, fapt ce ar încălca inclusiv acordurile internaționale.

În acest context tensionat, liderii sindicali vizează și tăcerea Administrației Prezidențiale, considerând că lipsa de reacție a președintelui Nicușor Dan reprezintă o confirmare a faptului că educația nu este o prioritate reală pe agenda statului.

„Președintele Nicușor Dan alege tăcerea complice. Tăcerea sa este o declarație politică: copiii și profesorii nu se află pe agenda reală a statului!

Întrebăm public clasa politică a României: Vreți un popor needucat? Vreți o țară din care oamenii capabili pleacă definitiv? Vă asumați distrugerea școlii publice?”, acuză sindicaliștii.

Mesajul transmis clasei politice este unul ultimativ: dacă OUG 57/2023 nu va fi respectată și dacă proiectul nu va fi corectat de urgență pentru a reflecta angajamentele asumate, profesorii vor ieși din nou în stradă.

„Avertizăm Guvernul, Președintele și partidele politice: Dacă veți continua să ignorați educația, vom intensifica protestele. Nu vom asista pasivi la distrugerea viitorului acestei țări”, amenință sindicaliștii din Educație.