Via Transilvanica primește statut oficial de traseu pedestru de interes național. Traseul va fi protejat prin lege

Via Transilvanica a fost declarată oficial traseu pedestru de interes național, prin ordinul semnat de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. Anunțul a fost făcut vineri și marchează un nou pas în recunoașterea celui mai amplu proiect de turism sustenabil din România. Noul statut introduce măsuri de protecție, reguli de întreținere și responsabilități clare pentru autoritățile locale din județele traversate de traseu. Decizia are implicații directe atât pentru turiști, cât și pentru comunitățile locale care beneficiază de pe urma fluxului de vizitatori.

Via Transilvanica beneficiază de protecție sporită și reguli clare de administrare

Via Transilvanica intră într-o nouă etapă de dezvoltare după ce a primit statutul oficial de traseu pedestru de interes național, o recunoaștere care consolidează cadrul legal pentru administrarea și protejarea acestui proiect turistic.

Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Irineu Darău, care a precizat că măsura va contribui la conservarea și valorificarea unuia dintre cele mai importante trasee de lungă distanță din România.

„Cu peste 1.630 de kilometri care leagă Bucovina, Transilvania, Banatul și Oltenia, Via Transilvanica este un proiect care aduce turiștii și iubitorii de natură în comunități, susține afacerile locale, promovează patrimoniul cultural și natural al României și creează oportunități economice în zone care au nevoie de dezvoltare.

Ce înseamnă această recunoaștere?

☑️ mai multă protecție pentru unul dintre cele mai importante proiecte turistice din România

☑️ reguli clare pentru întreținerea traseului

☑️ siguranță mai mare pentru turiști

☑️ responsabilități concrete pentru autoritățile locale din cele 10 județe pe care le traversează”, a precizat ministrul.

Prin noul statut, traseul va beneficia de un cadru unitar de administrare, iar autoritățile locale vor avea obligații explicite privind întreținerea infrastructurii și asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea activităților turistice.

Autoritățile locale vor avea obligații legale, iar degradarea traseului va fi sancționată

Decizia adoptată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nu reprezintă doar o recunoaștere simbolică a importanței proiectului, ci introduce și mecanisme concrete pentru protejarea traseului și a elementelor sale de infrastructură.

Ministrul interimar a subliniat că noul statut recunoaște contribuția celor care au construit și dezvoltat proiectul de-a lungul anilor, dar stabilește și responsabilități clare pentru administrațiile locale din zonele traversate.

„Această decizie este și o recunoaștere a muncii extraordinare depuse de Asociația Tășuleasa Social și de toți cei care au contribuit la construirea acestui proiect devenit simbol național. Mai mult, fiecare autoritate locală traversată de traseu are obligații clare privind întreținerea și protejarea acestuia.

Totodată, legea prevede sancțiuni pentru distrugerea marcajelor, blocarea accesului sau degradarea infrastructurii care face posibilă experiența Via Transilvanica. România are nevoie de proiecte care unesc comunități, valorifică patrimoniul și generează dezvoltare locală. Via Transilvanica este unul dintre ele”, a mai declarat acesta.

Potrivit prevederilor invocate de ministru, deteriorarea marcajelor, împiedicarea accesului pe traseu sau afectarea infrastructurii dedicate turiștilor pot atrage sancțiuni, măsură menită să asigure continuitatea și siguranța experienței oferite de acest drum de lungă distanță.

Cum a devenit Via Transilvanica unul dintre cele mai importante proiecte turistice din România

Lansată oficial în 2018 de Asociația Tășuleasa Social, condusă de frații Alin și Tibi Ușeriu, Via Transilvanica a fost concepută ca un traseu care să conecteze regiuni istorice, comunități locale și obiective de patrimoniu, după modelul unor rute internaționale celebre precum Camino de Santiago din Spania sau Appalachian Trail din Statele Unite.

Traseul pornește din Putna, în Bucovina, traversează Transilvania și Banatul și ajunge la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării. Cu o lungime de peste 1.400 de kilometri, acesta poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare și este împărțit în mai multe regiuni istorice și culturale, inclusiv Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Mureș, Banat și Mehedinți.

Drumul nu este destinat alpinismului extrem, ci reprezintă un traseu de anduranță care traversează sate, păduri, dealuri și zone urbane. Întregul parcurs este marcat cu litera „T” de culoare portocalie, ceea ce facilitează orientarea și crește nivelul de siguranță pentru drumeți.

Proiectul a revitalizat comunități rurale și a adus României recunoaștere europeană

Impactul Via Transilvanica depășește dimensiunea turistică și se reflectă direct în dezvoltarea economică și culturală a localităților aflate de-a lungul traseului.

În numeroase zone rurale, turiștii utilizează servicii de cazare, alimentație și agrement oferite de pensiuni și gospodării locale, contribuind astfel la apariția unor surse suplimentare de venit pentru comunitățile traversate.

Totodată, traseul funcționează ca un veritabil muzeu în aer liber. Fiecare kilometru este marcat prin borne din andezit sculptate individual de artiști, fiecare piesă având un design propriu și o identitate distinctă. Acest element transformă drumul într-un proiect cultural și artistic unic la nivel european.

Pe lângă beneficiile economice și culturale, Via Transilvanica promovează un stil de viață activ, încurajează explorarea responsabilă a naturii și contribuie la redescoperirea unor vechi drumuri istorice care riscau să fie uitate. Recunoașterea internațională a venit în 2023, când proiectul a câștigat Premiul European pentru Patrimoniu / Premiul Europa Nostra și a fost desemnat cel mai popular proiect cultural din Europa prin votul publicului.