Vești pentru românii cu buletin. Documentul care a fost eliminat pentru reînnoirea documentului. Oana Gheorghiu: Acest demers a fost unul extraordinar de bun
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin - Buletin electronic
Vești bune pentru românii cu buletin. Procesul de reînnoire a cărților de identitate din România a fost simplificat prin eliminarea obligativității prezentării certificatului de naștere în dosarul standard, în cadrul unei măsuri administrative anunțate de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vești bune pentru românii cu buletin
Vești bune pentru românii cu buletin. Procesul de reînnoire a cărților de identitate intră într-o etapă de simplificare administrativă, după ce autoritățile au decis eliminarea obligativității prezentării certificatului de naștere în dosarul standard. Măsura a fost confirmată de vicepremierul Oana Gheorghiu, în contextul unor modificări menite să reducă birocrația și să accelereze serviciile publice.
Decizia vizează în special reînnoirea cărților electronice de identitate și se aplică la nivelul punctelor de emitere din România, după consultări cu Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile responsabile de evidența populației.
„S-a discutat cu Ministerul Afacerilor Interne, s-a comunicat către către toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate și acest document nu mai este solicitat.
Suntem în curs cu rezolvarea multor probleme. Am avut peste 4000 de de sesizări pe diferite teme”, a explicat vicepremierul.
De ce a fost eliminat certificatul de naștere?
Autoritățile au constatat că solicitarea repetată a certificatului de naștere era redundantă în majoritatea cazurilor. Informațiile din acest document sunt deja stocate în bazele de date ale statului încă de la prima emitere a actului de identitate.
Astfel, cetățenii erau puși în situația de a depune un document care nu suferă modificări în timp și care este deja înregistrat oficial.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că măsura a fost introdusă după mai multe sesizări primite prin platforma guvernamentală „Fără hârtie”, unde oamenii au semnalat situații birocratice considerate inutile.
Inițiativa „Fără hârtie” a devenit un canal direct prin care cetățenii pot semnala probleme administrative din sistemul public. Printre cele mai frecvente sesizări s-a numărat solicitarea repetată a certificatelor de stare civilă la reînnoirea actelor de identitate.
Potrivit oficialilor, peste 4.000 de sesizări au fost analizate, iar unele dintre acestea au dus deja la modificări procedurale concrete.
„Eu eu cred că acest demers, „Fără hârtie”, a fost unul extraordinar de bun, de dialog cu cetățenii și de a pune în fața autorităților nevoile reale cu care se confruntă oamenii. Și pe noi ne-a ajutat să împingem unele lucruri înainte. Nu înseamnă că toate se vor rezolva peste noapte, pentru că pentru unele e nevoie de digitalizare, de schimbare a unor proceduri, dar suntem în dialog cu multe, cu multe instituții, cu care încercăm să rezolvăm problemele”, a mai spus Gheorghiu.
Cine mai trebuie să prezinte certificatul de naștere?
Deși regula generală a fost simplificată, există situații în care certificatul de naștere rămâne obligatoriu. Este vorba în special despre persoanele care au dobândit cetățenia română înainte de 31 martie 2025 și care nu au avut anterior un act de identitate românesc.
Pentru aceste cazuri, documentul este necesar la prima solicitare a cărții de identitate.
Reforma face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a serviciilor publice, care urmărește reducerea documentelor fizice și simplificarea interacțiunii dintre cetățeni și instituții.
Autoritățile recunosc însă că implementarea completă a acestor schimbări necesită timp, întrucât implică adaptarea procedurilor interne și integrarea sistemelor informatice.
Prin eliminarea cerinței de a depune certificatul de naștere în mod repetat, procesul de reînnoire a cărții de identitate devine:
- mai rapid
- mai puțin birocratic
- mai eficient din punct de vedere administrativ
- mai orientat către digitalizare
Măsura este considerată un pas important în modernizarea serviciilor publice și în reducerea „hârtiei inutile” din relația cetățean–stat.

Noua carte electronică de identitate în România
România continuă procesul de digitalizare a serviciilor publice prin implementarea noii cărți electronice de identitate (CEI), un document modern conceput pentru a înlocui treptat formatul clasic din 1997. Proiectul este derulat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, și vizează creșterea securității datelor și simplificarea accesului la servicii administrative.
Până în prezent, au fost emise peste 1,65 milioane de cărți electronice de identitate, semn al adoptării accelerate a noului sistem la nivel național.
Noua carte electronică de identitate reprezintă un document de ultimă generație, dotat cu cip securizat, certificat la standarde înalte de protecție a datelor. Acesta stochează în siguranță informațiile personale și reduce semnificativ riscul de furt de identitate.
Documentul este conceput atât ca act de identitate, cât și ca instrument digital de acces la servicii publice și private.
| Avantaj | Descriere |
|---|---|
| Securitate digitală avansată | Datele personale sunt protejate prin tehnologii moderne de criptare și un cip securizat, care reduce riscul de acces neautorizat și fraudă. |
| Acces rapid la servicii online | Permite utilizarea serviciilor administrative de la distanță și actualizarea unor date (ex. schimbarea domiciliului) fără emiterea unui nou document. |
| Utilizare în călătorii internaționale | Este recunoscută ca document de călătorie în Uniunea Europeană și în state precum Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția și Turcia. |
| Conectare cu diaspora | Cetățenii români din străinătate pot folosi CEI și pot actualiza digital anumite informații, inclusiv adresa de domiciliu, fără proceduri birocratice complexe. |
Proiectul CEI este implementat gradual, în funcție de regiune și categorie de vârstă. Lansarea a început în martie 2025 în județul Cluj, fiind extinsă ulterior în mai multe centre urbane importante, inclusiv București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Oradea și Craiova.
Ulterior, programul a continuat cu extinderi în județe precum Ilfov, Bihor, Timiș, Dolj, Brașov și Iași, urmând ca implementarea să fie generalizată la nivel național.
Etapele vizează:
- persoane peste 14 ani (prima fază)
- copii între 0 și 14 ani (extindere ulterioară)
- extindere în diaspora și misiuni diplomatice
Cetățenii pot solicita noua carte electronică de identitate chiar dacă actualul document nu a expirat. Procesul de înlocuire este voluntar în fazele inițiale, urmând să devină standard la nivel național pe măsură ce infrastructura este extinsă.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





